Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Abandonul de familie
obligatia legala de întretinere ori nu plateste timp de doua luni pensia de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca. Savârsirea acestei fapte în oricare din variantele sale afecteaza relatiile de familie. Astfel de fapte sunt contrarii celui mai elementar sentiment de solidaritate si ajutor reciproc ce-si datoreaza membrii familiei între ei.Pericolul social pe care îl reprezinta abandonul de familie aduce atingere institutiei familiei care este considerata ca o valoare sociala primordiala în societatea româneasca. Pentru aceste considerente, aceasta infractiune a fost incriminata si sanctionata de legea penala. Delictul de abandon de familie este prevazut în art. 228 alin. 1 din noul C. pen.
Din analiza textului incriminator, rezulta ca acest delict constituie o fapta ce are o pluralitate de continuturi alternative. Aceste continuturi alternative exprima formele diferite în care se poate prezenta – cu gradul de pericol social specific unei infractiuni – încalcarea obligatiei de întretinere în raporturile dintre membrii familiei. Diversitatea modalitatilor de comitere a infractiunii de abandon de familie are drept efect o auutonomizare a fiecarui continut, care, în acest mod, caracterizeaza singur existenta delictului.
1.Situatia premisa a acestei infractiuni o constituie existenta unor relatii de familie generatoare de obligatii de întretinere. Conform art. 2 din Codul familiei, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca dintre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Situatia premisa reprezinta o cerinta esentiala a realizarii infractiunii, deoarece, în lipsa acesteia, nu avem infractiune.
2.Conditii preexistente
A.Obiectul infractiunii
a)Obiectul juridic specific al acestui delict îl constituie acele relatii de familie ce impun respectarea obligatiilor de sprijin material si moral reciproc.
Nu este vorba de un sprijin moral si material general si abstract, ci de sprijinul concret, constând în furnizarea mijloacelor de întretinere aceluia dintre membrii familiei care se afla în nevoie.Acest sprijin, înscris ca obligatie legala în dispozitiile codului familiei, desi are, obiectiv, o expresie materiala, constituie si un sprijin moral, caci împiedica suferintele morale pe care lipsa mijloacelor de întretinere le poate pricinui.Obligatia de întretinere are un caracter concret, ea fiind acea îndatorire impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului. b)Obiectul material al infractiunii îl constituie bunurile de care este lipsita persoana careia i se datoreaza ajutor sau întretinere (adapost, hrana, îmbracaminte etc.). Aceasta parere este împartasita si de prof. Vintila Dongoroz. Prof. Vasile Dobrinoiu considera ca aceasta infractiune este lipsita de obiect material. Acest punct de vedere nu poate fi însusit, deoarece, dupa cum argumenta prof. Vintila Dongoroz, bunurile de care este lipsita persoana care este îndreptatita la întretinere formeaza obiectul material al acestui delict deoarece, prin lipsirea victimei de aceste bunuri i se cauzeaza persoanei vatamate suferinte fizice si morale. Pricinuirea acestor suferinte fizice sau morale reprezinta o alta cerinta esentiala a infractiunii. Asa cum s-a statuat în practica judiciara , daca nu s-au produs asemenea consecinte (de exemplu, copiii minori au ramas în grija tatalui care are venituri proprii si a altor doi copii majori, de asemenea cu venituri proprii) nu se poate retine infractiunea prevazuta în art. 228 alin.1 lit. a.
B.Subiectii infractiunii
a)Subiectul activ nemijlocit al acestei infractiuni este calificat, acesta fiind persoana care are obligatia legala de întretinere.
Conform art. 86 C. fam., obligatia de întretinere exista între sot si sotie, parinti si copii, cel care adopta (adoptatorul) si cel adoptat (adoptatul), bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si între celelalte persoane prevazute de lege. În ceea ce priveste celelalte persoane care nu sunt cuprinse în enumerarea art. 86 C. fam., acestea sunt prevazute în alte texte ale Codului familiei (art. 24 alin.1, art. 41 alin.2, art. 84 etc.). De exemplu, în cazul fostilor soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, sotul divortat are obligatia de întretinere fata de celalalt sot, numai daca acesta se afla în nevoie din cauza unei incapacitati de munca ivita înainte de casatorie ori în timpul casatoriei sau în termen de un an de la desfacerea casatoriei. În aceasta ultima situatie, obligatia trebuie sa fie consecinta unei împrejurari în legatura cu casatoria.
Uneori, obligatia de întretinere are caracter reciproc, însa, alteori, aceasta obligatie este unilaterala.
b)Participatia penala este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii. La comiterea acestui delict pot participa în calitate de instigatori sau complici cei care nu au fata de persoana vatamata o asemenea obligatie.
c)Subiectul pasiv al acestei infractiuni este calificat, si anume persoana îndrituita la întretinere. În ipoteza în care este vorba de copil, acesta este subiectul pasiv, iar, în ipoteza în care sotia a obtinut pensie de întretinere, aceasta este subiectul pasiv al infractiunii. În general, pentru ca o persoana sa aiba dreptul la întretinere si, eventual, sa devina subiect pasiv al infractiunii, se cere o conditie (potrivit dreptului familiei), anume sa se afle ,,în nevoie”, si aceasta sa rezulte din incapacitatea de a munci si a avea un câstig din munca.
Subiectul pasiv poate deveni subiect activ al abandonului de familie si invers (de exemplu, daca parintele se îmbolnaveste grav, obligatia de întretinere o au copiii, de la o anumita vârsta).
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
