Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Aparatul renal
Rinichii sunt asezati în cavitatea abdominala, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, în regiunea lombara.
Rinichiului i se descriu doua fete — anterioara si posterioara, doua margini – una laterala convexa si una mediala concava, care prezinta hilul renal, si doi poli –superior si inferior.
Prin hilul renal intra artera renala si nervii renali, iesind vena renala, caile urinare si vase limfatice.
Polul superior vine în raport cu glanda suprarenala.
Structura rinichiului
Este un organ parenchimatos alcatuit din: capsula renala si tesutul sau parenchimul renal.
Capsula renala se prezinta sub forma unui învelis fibro-elastic, care acopera toata suprafata rinichiului si care adera la parenchimul subdiacent.Capsula renala este invelita la toate speciile, de o capsula adipoasa, mai abundenta la nivelul hilului.
Parenchimul renal este alcatuit dintr-o zona centrala, numita medulara, si o zona periferica, numita corticala,diferite ca aspect si structura microscopicaputernic intrepatrunsa la nivelul unei linii de jonctiune cortico-medulara.
Medulara prezinta, pe sectiune, niste formatiuni de aspect triunghiular, numite piramidele lui Malpighi. În numar de 6 pâna la 18, ele sunt orientate cu baza spre periferie, catre corticala. Vârfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale.
Corticala sau cortexul contine atât corpusculul renal, cât si tubii colectori.
Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. În alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistem tubular. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal.
Capsula Bowman reprezinta portiunea initiala a nefronului. Ea este situata în corticala si are forma unei cupe cu peretii dubli. În adâncimea cupei se afla glomerulul renal care este un ghem format din circa 50 de capilare, la care soseste o arteriola aferenta si de la care pleaca o arteriola eferenta. În continuarea capsulei se afla tubul contort proximal, care este un tub încolacit, situat în corticala. El se continua cu ansa Henle, formata dintr-un brat descendent care trece în medulara, de unde pleaca un brat ascendent ce se reîntoarce în corticala. Bratul descendent are calibrul mai mic decât cel ascendent care, ajuns în corticala, se continua cu tubul contort distal, acesta are o portiune rectilinie si una contorta. Limita dintre cele doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip particular numita macula densa, care face parte din complexul juxta-glomerular.
Complexul juxtaglomerular. Portiunea initiala a tubului distal, imediat dupa capatul segmentului îngrosat al portiunii ascendente a ansei Henle, trece în unghiul dintre arteriolele aferenta si eferenta, învecinându-se cu cele doua arteriole. Mai mult, celulele epiteliale ale tubilor care vin în contact cu arteriolele sunt mult mai dense decât celelalte celule tubulare si sunt denumite macula densa. Celulele maculei densa secreta anumite substante în arteriole. Celulele musculare netede din peretele arteriolei aferente si eferente sunt mai dilatate si, unde vin în contact cu macula densa, contin granule. Aceste celule sunt numite celule juxtaglomerulare, iar granulele sunt alcatuite în special din renina inactiva. Întregul complex format de macula densa si celulele juxtaglomerulare se numeste complex juxtaglomerular.
Mai multi tubi contorti distali se varsa într-un tub colector. Tubii colectori strabat piramidele Malpighi si, la vârful acestora, se deschid în calicele mici.
Vascularizatia rinichiului, asigurata de artera renala, ramura din aorta abdominala, patrunde in rinichi prin hil. Din ea se desprind arterele interlobare, care merg printre piramidele Malpighi. Ajunse la baza piramidelor Malpighi, arterele interlobare devin artere arcuate si merg la limita dintre medulara si corticala.
Din arterele arcuate pornesc, în corticala, arterele interlobulare, din care se desprind arteriolele aferente care ajung la glomerulul renal. Din acesta iese apoi arteriola eferenta.
Venele au un traiect invers arterelor si se varsa în venele renale si apoi în vena cava inferioara.
Circulatia sanguina intrarenala un sistem de autoreglare ce se realizeaza cu ajutorul complexului jucstoglomerular prin sistemul renia-angiotensin.Concentratia sau relaxarea celulelor musculare netede din peretele arteriorelor renale (aferente si eferente)permite adaptarea presiunii si a debitului sanguindin glonerulla necesitatiile fiziologice ale momentului.
Inervatia rinichiului este realizata de filetele orto- si parasimpatice din plexul situat in hilul rinichiului.Aceste filete ajung la celulele musculare din peretele arterelor, mergand pana la arteriolele aferente. Nu s-au observat terminatii nervoase in glomeruli sau pe celulele epiteliale ele tubilor uriniferi.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
