Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Barocul muzical
Denumirea universala a acestei perioade, cuprinsa intre inceputul secolului al XVII- lea si mijlocul celui de- al XVIII- lea, este de Baroc, dar pentru ca din punct de vedere muzical aceasta este perioada care pregateste era clasicismului, barocul mai este cunoscut sub numele de Preclasicism. In ceea ce priveste conceptiile componistice, teoriile muzicale si estetice, se considera ca preclasicismul incepe odata cu sfarsitul erei Palestriniene si se termina in momentul mortii marelui Johann Sebastian Bach.
Mari compozitori ai Barocului muzical
Johann Sebastian Bach( 1685-1750 )
Compozitor german, organist, violonist, constructor si reparator de orgi-ca si Handel, de altfel-, Johann Sebastian Bach s-a nascut la 21 martie 1685, in orasul Eisenach din tinutul Turingiei – Germania, intr-o familie a caror inaintasi au fost muzicanti de profesie. Membrii familiei Bach se intruneau o data pe an in una din localitatile turingiene in “concerte” familiale, pentru a-si comunica repertoriul si noile creatii. Tatal lui Bach, vestit violonist, l-a invatat sa cante la vioara. La varsta de 10 ani micul Johann ramane orfan. De educatia si pregatirea sa muzicala s-a ocupat fratele sau mai mare, Johann Christoph Bach, care l-a invatat sa canta la clavecin si orga. A inceput sa compuna la varsta de 15 ani, fiind in acelasi timp si violonist, clavecinist, organist. Din cele 2 casatorii ale sale a avut 20 de urmasi dintre care 4 au fost mari muzicieni: Wilhelm Friedman Bach, Carl Philip Bach, Johann Cristoph Friederich Bach si Johann Christian Bach. A studiat si activat in mai multe centre culturale ale Germaniei, stabilindu-se in cele din urma la Leipzig, ca organist si director muzical al scolii de pe langa catedrala Sf. Toma, unde a ramas pana la sfarsitul vietii(1750).
Desi nu a compus opera, Bach se situeaza, prin creatia sa, printre cei mai mari maestri ai stilului polifonic.
Creatia instrumentala
Seria de volume Clavecinul bine temperat
Pentru orga: 6 sonate, 24 de preludii si 145 de corale, tocatte, fugi, concerte, triouri si arii;
Pentru clavecin: inventiuni la 2-3 voci, suite, 48 de preludii si fugi, fantezii etc.
Pentru alte instrumente: sonate, suite, preludii;
Pentru ansambluri: concerte pentru o vioara, doua viori, violoncel si clavecin, pentu 2,3 sau 4 clavecine, concertele brandenburgice, Ofranda muzicii, Arta fugii.
Creatia vocala
225 cantate (dintre care 25 laice)
7 motete
5 misse (una catolica si patru lutherane)
Oratorii de Craciun si Pasti: Magnificat, Patimile dupa Matei, Ioan si Luca
185 de corale
Arii si lieduri
Georg Friederich Handel(1685-1759)
Compozitor german naturalizat englez, G.F.Handel a studiat compozitia, tehnica polifonica a vremii si a invatat sa cante la clavecin, orga, violoncel, oboi si viola. Dupa terminarea studiilor liceale, a cunoscut lumea muzicienilor din mai multe orase: Halle, Hamburg, Florenta, Roma, Napoli, Venetia, Londra, Berlin, Leipzig. Este cunoscut drept violonist, impresar, compozitor,dirijor, organist, organizator al societatii Royal Academy care avea drept scop montarea operelor in Regatul Unit al Marii Britanii. Desi a scris foarte multe opere, Handel a abandonat genul si a trecut la cel vocal-simfonic, cu precadere oratorii si muzica instrumentala. Caracteristici impresionante ale lui Handel erau puterea de munca si usurinta cu care trecea de la o lucrare la alta.
Handel compune in genurile predilecte ale secolului al XVII- lea, la fel ca si Bach, si face sinteza stilurilor datorita contactului cu compozitorii marilor centre europene. Totodata, aduce si inovatii: exprimarea prin mijloace muzicale a psihologiei actiunii unei lucrari utilizand elemente de dinamica agogica (nuante), timbrul diverselor instrumente si instrumente noi (contrafagotul).
Creatia
32 de oratorii: Mesia, Saul, Ester, Israel in Egipt, Iuda Macabeul
200 de cantate: Hercule, Acis si Galathea
45 de opere: Xerxes, Iulius Cezar, Scipio
Concerti grossi
Uverturi
Triouri
Sonate
Suite (Muzica apelor-pentru plimbari regale pe Tamisa si Focuri de artificii, pentru a celebra pacea de la Aachen).
Ca intelesuri, cuvantul “baroc” este unul controversat, fie insemnand bizar sau ciudat, fie denumind o perla sau o scoica de mari dimensiuni cu o ornamentatie bogata, dar asimetrica.
Arta baroca este somptuoasa, maiestuoasa si bogat ornamentata, fiind considerata ca apartinand aristocratiei si fiind epoca in care fromosul nu mai putea fi supus unor norme.
Ca modalitate de exprimare, barocul are o predilectie pentru muzica instrumentala, ornamentele melodico-ritmice fiind prezenta ca elemente de virtuozitate tehnica, dar si cu rol ritmic. Alaturi de opera, oratoriul, cantata, misssa au un aparat vocal-coral-orchestral foarte mare pentru a exprima maretia si grandoarea. Genurile instrumentale specifice sunt sonata, suita si piesele de constructie polifonica sau omofona: passacaglia, toccata, fuga, concerto grosso. Materialul sonor este organizat in sisteme temperate care au la baza gamele de mod minor si major, luand ca unitate de referinta patrimea si diviziunile ei binare.
Ca si periodizare a barocului, exista trei faze distincte:
Prima dintre acestea incepe in Renastere si se distinge prin reliefarea unei singure linii melodice care face posibila aparitia operei si a unor genuri vocal-simfonice cum sunt oratoriul si cantata. Datorita faptului ca lucrarile simfonice au un libret, sunt indicate primele forme de muzica programatica.
Reprezentanti principali: Heinrich Schutz, Georg Philip Teleman si Georg Friedrich Handel
In a doua faza are loc dezvoltarea operei, a operei balet, a baletului de curte si a muzicii instrumentale, dar formele muzicale nu au inca un numar fix de parti, iar denumirile genurilor sunt uneori confuze.
Reprezentanti principali: Jean-Baptiste Lully, Francois Couprin, Jean Philipe Rameau, Henry Purcell, Johann Kuhnau, Antonio Lucio Vivaldi, Domenico Scarlatti, Arcangelo Corelli
A treia faza este una de sinteza.
Reprezentanti principali: Georg Friederich Handel, Johann Sebastian Bach
Tratatele lui Rameau si lucrarile de demonstratie practica ale lui J.S.Bach fixeaza conceptul de tonalitate prin cele doua modele de gama(major si minor), prin polifonia bazata pe functionalitate armonica, prin orchestratia tratata ca un instrument colectiv de sine statator si prin aparitia unor genuri si forme muzicale mai clare ca organizare si denumire.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
