Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Chirita in provincie
Vasile Alecsandri 1818-1890, poet, prozator şi dramaturg. Se naşte la Bacău într-o familie boierească. Primeşte o educaţie aleasă, întâi la ţara, apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul,dar nu-şi încheie studiile de medicină. Este considerat ‘’poet naţional’’ înaintea de apariţia lui Mihai Eminescu pe fundalul litreaturii române el este unul dintre cei mai citiţi şi studiaţi poeţi români.
Alecsandri are meritul de-a fi creatorul pastelului românesc, nu numai ca specie literară, ci şi ca termen literar, ştiut fiind faptul că termenul este cunoscut ca fiind al artelor plastice. Alexandri surprinde în pastelurile sale un colţ din natură pa care-l invidiază.
La îndemnul lui Mihail Kogălniceanu , Alecsandri publică în numarul al treilea al revistei ‘’Dacia literara’’ nuvela’’ Buchetiera de la Florenţa’’.
Comediile lui Alecsandri au în centru un caracter, cu o singură trăsătură de caracter parvenitismul, zgârcenia, gelozia, etc.
A luat parte la mişcarea revoluţionistă de la 1848 în Moldova, redactând unul dintre documentele ei pragmatice ‚’’Protestaţie în numele Moldovei, a omenirei şi a lui Dumnezeu’.
Autorul publică poezii: ‘’Baba Cloanţa’’, Sora şi hoţul’’, Mioriţa’’, Miezul ierni’,etc.
Scrieri în proză:’’Istoria unui galben si a unei parale’, ‘’Legende’, Balta alba’’.
Teatru: ‘Chiriţa în Iaşi’’, ‘’Chiriţa în provinţie’,’’ Cucoana Chiriţa în voiaj’’. ’’Chiriţa în balon’’.
La 9 iunie 1856 publică în Steaua Dunării a lui M. Kogalniceanu cântecul‘’Hora Uniri’’, care cunoaşte o rapidă şi largă răspândire. Data de 17 ianuarie îi va aduce lui Alecsandri funcţia de ministru al afacerilor de externe. La 4 iulie 1890, bolnav, Alecsandri revine la Mirceşti ‘’am nevoie de mare linişte…‘’ afirma scriitorul.
În anul 1855, sub conducerea sa apare România literară, revistă care continuă programul Daciei literare şi Propăşirea.
La 9 iulie 1856 publică în Steaua Dunării a lui M. Kogălniceanu cântecul Hora Unirii, care cunoaşte o rapidă şi largă răspândire.
Întreaga operă a lui Vasile Alecsandri, fie ea poezie, proza, dramaturgie a contribuit la consolidarea şi dezvoltarea literaturii române, într-un moment ăn care era nevoie de un spirit novator. Într-o epocă plină de contraste, bradul de la Mirceşti deschide noi drumuri pentru scriitorii ce vor urma.
Comedia este specia genului dramatic, in versur isau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri.Principalul mijloc artistic este comicul. o categorie estetica ce include situatii si personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind sanctionate prin ras si urmarindu-se, astfel, indreptarea acestora. Comicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta dintre serios si derizoriu, dintre iluzie si realitate, dintre efort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace etc.
Formele de manifestare ale comicului sunt foarte variate: comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de limbaj, comicul de moravuri, comicul de intentie, comicul de nume.
In literatura romana, precursorii comediei au fost Costache Conachi si Iordache Golescu, care au reprezentat epoca pasoptista. Insa primul care a scris comedii cu valoare artistica deosebita a fost insa Vasile Alecsandri, care a inceput cu canticele cornice, farse, vodeviluri, feerii pana la comediile atat de cunoscute, "Chirita in Iasi" si "Chirita in provincie". In literatura romana moderna si contemporana, comedia a avut un larg camp de manifestare, prin dramaturgii: Mihail Sebastian, Victor Ion Popa, Al.KiriJescu, Tudor Musatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Baiesu si altii.
„Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Numita initial „Inturnarea cucoanei Chirita”, aceasta comedie este urmarea „Chiritei in Iasi” sau „Doua fete si o neneaca”.
Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta. Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
