Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Cosovo versus Romania
Cu un rar si singular acord între Presedintie, puterea Legislativa si Guvern, România nu recunoaste noul stat Cosovo care sa auto-declarat de curând independent si suveran.
Nu sunt îndreptatit sa critic. Dar îndraznesc sa deschid manualul de istorie .
În 1866 printul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat Domn spre a asigura sprijinul german pentru obtinerea independentei. În 1877 Carol a condus fortele armate române într-un razboi de independenta plin de succes, ulterior fiind încoronat Rege al României în 1881.
Si acum amanunte:
Sub conducerea ferma a Domnitorului Carol brava armata româna a cucerit reduta Grivita apoi Plevna, un important punct strategic în apararea otomana. Putin dupa aceste victorii turcii au capitulat.
Ca urmare a fost încheiat Tratatul ruso-turc de la San Stefano, lânga Constantinopol, la 19 februarie 1878, la care România nu a fost parte.
România, Serbia si Muntenegru au fost recunoscute ca state independente, iar Bulgaria a devenit autonoma. Pentru o parte a despagubirilor de razboi pe care trebuia sa le plateasca, Imperiul Otoman ceda Rusiei Dobrogea, pe care aceasta din urma îsi rezerva dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei, pierduta pe nedrept, în opinia Curtii de la Sankt-Petersburg, la 1856.
Tratatul de la San Stefano, prin modul în care fusese încheiat si prin prevederile sale, leza interesele Marilor Puteri europene, creând un dezechilibru strategic în regiune în beneficiul Imperiului Tarist, îndeosebi prin aparitia unui asa-numit Principat autonom al Bulgariei, în realitate un cap de pod al traditionalelor interese rusesti în zona Strâmtorilor, caruia i se atribuise cea mai mare parte a fostelor provincii otomane din Peninsula Balcanica. Astfel s-a impus reluarea negocierilor de pace în numele pastrarii echilibrului de forte paneuropean.
Ca urmare, în iulie 1878 avea loc Congresul de Pace de la Berlin. România (si Serbia) nu erau admise sa participe decât cu rol consultativ pe motiv ca independenta acestora nu fusese înca recunoscuta "de jure". Primul-ministru român, Ion C. Bratianu si ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu au reprezentat România la Berlin si au sustinut pozitia tarii conform "dreptului cel vechi" si jertfelor facute în razboi. Expunerea delegatilor români nu a fost luata însa în consideratie.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
