Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Ecologie
1.–CALITATEA AERULUI
PLOILE ACIDE – deregleaza functionarea ecosistemelor, accentueaza deteriorarea cladirilor si induce perturbatii atmosferice Se manifesta mai ales in statele puternic industrializate din Europa, America de Nord cat si intr-o parte a Asiei si Americii de Sud. Se datoreaza mai ales depunerilor de substante acide pe sol si flora, substante care, intr-o anumita masura, se evapora, poluantii rezultanti fiind apoi transportati la distante mari prin aer, formand astfel ploile acide
EFECTUL DE SERA SI SCHIMBAREA CLIMATERICA – concentratia mare de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera in combinatie cu vaporii de apa, ozon si concentratii mai mici de oxizi de azot, metan si alti compusi chimici determina producerea efectului de sera.care consta in blocarea emisiilor de infrarosii ale suprafetei pamantului, lasand totodata sa treaca radiatiile solare. Daca nu ar exista efectul de sera temperatura la nivelul solului ar fi in jurul valorii de – 180C. Concentratia mare a principalului « gaz cu efect de sera », CO2, se datoreaza in proportie de 25% utilizarii combustibililor fosili, despaduririlor si incendierilor de paduri. Acest fenomen determina o crestere a temperaturii aerului atat in paturile de joasa altitudine a atmosferei cat si, in anumite conditii, in apropierea pamantului. Se estimeaza ca daca nu se i-au masuri temperatura globala a planetei va creste cu 2 – 50C, pana la sfarsitul sec. XXI, fapt care poate determina urmatoarele modificari climaterice: 1) – scaderea precipitatiilor si aparita secetei extreme; 2) – topirirea calotei glaciare si cresterea astfel, cu 20 – 140 cm a nivelului marilor, in aceste conditii, rezultand inundatii ale deltelor, estuarelor si coastelor marilor si oceanelor ; 3) – salinizarea apelor subterane si scaderea rezervelor de apa potabila, etc.
STRATUL DE OZON (O3) – constituie filtrul natural care absoarbe radiatiile solare ultraviolete care sunt nocive pentru organismele vii. Diminuarea stratului de ozon se datoreaza productiei de bunuri care contin cloroflourocarbonati. Reducerea stratului de ozon cu 1% determina cresterea cazurilor de cancer de piele ori a tulburarilor de vedere cu 2%. O subtiere a stratului de ozon se inregistreaza in emisfera sudica deasupra Antarcticii (7% din emisfera) si in emisfera nordica deasupra unei arhipelagului Spitzberg. Prin Protocolul de la Montreal din 1987, stabileste oprirea productiei de cloroflurocarbonati.
2.–DESPADURIRILE
Padurile si apele care acopera o treime din suprafata uscatului asigura habitatul florei si faunei, protejeaza apele, evacueaza CO2 din atmosfera, pentru jumatate din populatia globului asigura combustibilul si hrana pentru animale, iar din punct de vedere economic reprezinta baza obtinerii de produse in valoare de cca 100 miliarde de dolari anual. In fiecare an se distrug 10 –20 milioane hectare de padure, in zona tropicala acestea disparand intr-un ritm anual estimat de cca 15 milioane hectare. Aceste distrugeri au la baza crsterea rapida a populatiei care utilizeaza lemnul in cele mai diferite modalitati, dorinta de a obtine terenuri pentru agricultura, poluarea atmosferica, etc. Despaduririle au un impact major in mentinerea echilibrului climatic, influenteaza precipitatiile, micsoreaza habitatul florei si faunei, fapt ce va conduce la disparitia a numeroase specii vegetale si animale.
3.–DIVERSITATEA BIOLOGICA (BIODIVERSITATEA)
Diversitatea biologica reprezinta ansamblul tuturor speciilor de plante, animale si microorganisme existente in natura care concura la formarea ecosistemelor lor Urbanizarea, agricultura, despaduririle si destelenirile determina degradarea biodiversitatii care este o problema globala din cel putin 3 motive: 1) – toate speciile au dreptul de a trai in conditiile care le sunt proprii; 2) – mediul viu concura la mentinerea echilibrului chimic si fizic la suprafata pamantului ; 3) – mentinerea unui stoc genetic maxim prezinta interes pentru agricultura, medicina si industrie.
4.–PROBLEMA RESURSELOR DE APA
Din apa care acopera ¾ din suprafata pamantului numai 3% este apa dulce si din aceasta numai o sutime este accesibila omului, care administrata corespunzator ar putea sa satisfaca cerintele actuale. Repartizarea acestei resurse naturale este inegala in timp si spatiu.
Factori poluanti : 1) – agricultura (consuma 70% din apa dulce disponibila) ; 2) – industria (21% din aceeasi resursa) ; 3) – consumul uman – se estimeaza ca pana in 2025 doua treimi din omenire vor cunoste probleme in privinta apei potabile.
Marile si oceanele – care acopera 70% din suprafata pamantului au un rol foarte important in mentinerea ecosistemelor, echilibrului climatic si al vietii animalelor si vegetalelor; furnizeaza hrana, energie, reprezinta un mijloc de transport si de petrecere a timpului liber. Circa 60% din omenire este dispusa in jurul a 1000 km de mare. Principalii poluanti sunt : deversarile de deseuri, de hidrocarburi, de teluri, poluarea de catre nave, etc. Pescuitul maritim reprezinta principala forma de utilizare a marilor si oceanelor. In prezent pescuitul si acvacultura a ajuns la circa 130 milioane de tone anual. Se considera ca tonajul maxim de produse piscicole ce poate fi extras din Mare astfel incat aceasta resursa sa se poata regenera este de 130 – 180 milioane tone anual. Peste aceasta limita incepe epuizarea ireversibila a resurselor biologico-economice, fapt care poate genera foametea in randul populatiilor sarace care se hranesc cu proteine extrase din mare.
Marea Neagra – se afla in categoria marilor regionale “puternic poluate”, 90% din totalul apei fiind lipsit de oxigen, marea majoritate a vietii marine si asa foarte sarace, plasandu-se la suprafata, in restul de 10%. Poluarea Marii Negre se datoreaza mai ales enormei cantitati de poluanti deversati de fluviile Nistru, Nipru, Bug si Dunare, dar si datorita cantitatii mari de cesiu si strontiu rezultate in urma accidentului nuclear de la Cernobil (Ucraina). Marea Neagra a devenit cel mai mare rezorvor mondial de hidrogen sulfurat al lumii, fapt ce a transformat-o intr-o uriasa « bomba » gata oricand sa explodeze cu efecte incalculabile pentru mediu si nu numai Faptul ca la nivelul Marii Negre curenti marini actioneaza in sensul acelor de ceasornic, face ca enorma poluare provenita din Ucraina si Rusia sa fie transportata mai ales in zona romaneasca Principalii poluatori romani ai marii sunt unitatile economice si localitatile riverane. Dunarea, datorita capacitatii sale naturale de autoepurare si a filtrului natural reprezentat de delta face ca, la varsare in mare apele sa fie de calitatea I chiar daca acestea au intrat in tara de categoria a II, astfel aportul de apa dulce pentru Marea Neagra fiind de 75 – 80 %.
5.–PROBLEMA DEGRADARII SOLURILOR
Fenomenul de desertificare consta in diminuarea sau distrugerea potentialului biologic al pamantului ca urmare a despaduririlor, eroziunii accelerate, desecarilor sau salinizarii terenurilor, precum si datorita supraexploatarii agricole si a poluarii. Datorita desertificarilor cca 6 milioane de hectare de teren cultivabil dispar in fiecare an.
La inceputul anilor 1990 cca 14 milioane Km2 fusesera deja transformati in desert si peste 30 milioane Km2 sunt in acelasi pericol. Acest fenomen ar putea fi stopat prin incetarea defrisarilor, a cultivarii terenurilor fragile, a suprapasunatului si a supradozajului de ingrasaminte si pesticide, dar toate acestea presupun sume banesti considerabile. Degradarea solurilor afecteaza in primul rand productia alimentara. In timp ce populatia se inmulteste si necesitatile de hrana cresc, astfel nu mai sunt folosite modurile traditionale de asolament care permit regenerarea solurilor, fapt ce conduce la desertificarea acestora.
6.–NOTIUNEA DE ECOLOGIE
DEF – Ecologia – este stiinta care studiaza conditiile existentei fiintelor vii si interactiunile de orice natura care au loc intre aceste fiinte, pe de o parte si intre aceste fiinte si mediul lor, pe de alta parte. Termenul de ecologie s-a impus atentiei publice occidentale mai ales dupa 1970, iar Europei Centrale si de Est, mai ales in ultimul deceniu.
OBIECTUL – obiectul de studiu al acestei stiinte este reprezentat de speciile, populatiile si comunitatile de organisme vii, precum si de ecosistemele acestora.
METODELE DE STUDIU – sunt : 1) – observatia ; 2) – descrierea si 3) – experimentul La origine ecologia a fost o stiinta pur biologica. Extinderea domeniului sau de aplicare prin realizarea cercetarii si a ecosistemelor (fapt ce a determinat implicarea, pe langa biologi si a geologilor, hidrologilor, matematicienilor, sociologilor etc), a scos ecologia din cadrul restrans al biologiei.
ECOFACTORII SAU FACTORII DE MEDIU – sunt reprezentati de componentele mediului care influenteaza organismele Acestia se clasifica astfel : 1) – dupa natura conditiilor necesare pt. ca un organism sa se dezvolte : factori materiali, factori conditionali ; factori aleatori ; 2) – dupa natura si originea factorilor de mediu : factori abiotici ; factori abiotici ; factori trofici ; 3) – omul.
7.–POLUAREA AERULUI. POLUANTII ATMOSFERICI
Poluarea aerului – provine din 3 surse principale in ordine:
1)–instalatiile fixe de combustie (centralele termoelectrice, incalzirea casnica, cazangeriile industriale) ;
2)–transporturile cu atumobilele ;
3)–unele procedee de fabricatie industriala.
Poluantii atmosferici sunt :
1)– dioxidul de sulf – poluant major al atmosferei care agraveaza tulburarile respiratorii si afecteaza viata acvatica si materialele, contribuind in mod substantial la producerea fenomenului de « ploi acide ». Provine din combustia de carbune de aceea se manifesta cu precadere iana ;
2)– oxizii de azot – afecteaza aparatul respirator, vegetatia si intra in componenta smogurilor intalnite in marile orase. Provin in proportie de 70% din transporturile auto ;
3)– oxizii de carbon – combinandu-se cu hemoglobina din sange impiedica transportul oxigenului in sistemul circulator. Provine in proportie de 80% din transporturile auto, mai ales de la autovehiculele pe benzina (un vehicul diesel emitand de 25 ori mai putini oxizi de carbon) ;
4)– plumbul – genereaza, mai ales la copii, tulburari nervoase si anemii. Provine de la autovehiculele pe benzina si de la uzinele de tratare a mineralelor metalelor ;
5)–hidrocarburile si solventii – au efecte multiple asupra organismelor vii, a vegetalelor si a materialelor. Provine din 3 surse principale : transporturi auto, utilizarea vopselelor si solventilor si stocajului de hidrocarburi ;
6)–acidul clorhidric – participa la formarea « ploilor acide » si astfel agreseaza vegetalele si materialele. Provine mai ales din incinerarea gunoaielor care contin plastice ;
7)–particulele(praf, aerosoli, negru de fum) – efectul acestor particule este de natura iritant, fibrosant, alergogen si cancerigen in functie de natura lor. Provin 50% din procede de fabricatie industriala, 25% din instalatiile de combustie si 25% de la autovehicule. Unele pulberi sunt si de origine naturala (vulcani, eruptii marine, polen, etc). Alti poluanti atmosferici mai sunt fluor, cadmiu, mercur, zinc.
8.–POLUAREA APEI
FORME DE POLUARE – principalele forme de poluare sunt :
1)–poluarea organica – provine din deversarile menajere si din industrii precum ce a celulozei sau agroalimentara. Favorizeaza inmultirea bacteriilor, antrenand astfel un consum mare de oxigen care duce la asfixierea celorlator vietuitoare marine ;
2)–poluarea toxica – provine in mod exclusiv din surse industriale si in special din industria chimica, extractiva si de prelucrare a metalelor ;
3)–materiile in suspensie – provin din eroziunile naturale sau din deversarile artificiale generand o poluare estetica (tulburarea apei), jenand viata pestilor ;
4)–materiile nutritive (nitrati, fosfati) – provin din dejectii umane sau animale si din unele surse din agricultura (ingrasaminte) si industrie. Provoaca fenomenul de eutrofizare a apelor curgatoare line, lacurilor sau marilor, care consta intr-o explozie de alge ce se descompun rapid, consumand enorme cantitati de oxigen, apa devenind astfel locul unor procese de fermentatie si putrefactie ;
5)–poluarea bacteriana – se datoreaza poluarii organice si materialelor in suspensie. Afecteaza mai ales apa de baut ;
6)–poluarea termica – provin din apele utilizate in industrie care sunt deversate de multe ori in stare calda. Influenteaza viata unor specii vegetale si animale, favorizand totodata si inmultirea bacteriilor.
POLUANTII APEI – pot fi grupati in 2 categorii :
A)–poluanti organici si biologici care pot fi :
1)–cererea chimica de oxigen (CCO) – poluarea prin materii organice (provenite din industria celulozei si hartiei, petroliera, chimica, agroalimentara si din reziduriile populatiei urbane), in urma degradarii lor, antreneaza un consum suplimentar de oxigen in detrimentul organismelor vii. CCO reprezinta cantitatea de oxigen necesara degradarii chimice a tuturor materiilor organice;
2)–micropoluanti organici – sbstante care traverseaza statiile de epurare si sunt susceptibile de acumulare in lantul alimentar ;
3)–materiile in suspensie – constituie o problema din perspectiva descompunerii anaerobice a materiilor organice, insotita de degajarea de gaze cu consecinte foarte grave pentru cursurile de apa ;
B)–poluanti chimici – care pot fi :
1)–azotul – care se poate regasi in patru categorii de compusi azotati (nitrati, nitriti, azotul organic si amoniacul) antreneaza o crestere excesiva a algelor si plantelor pe fundul raurilor. Provine din surse naturala cum ar fi ploile, zapada, degradarea deseurilor vegetale si animale sau poate fi rezultatul unei poluari ;
2)–saruri nutritive (sulfati, fosfati, cloruri, etc) – accelereaza fenomenul de eutrofizare a raurilor (proliferarea masiva a alegelor in detrimentul altor specii). Provin mai ales din industrie cum ar fi fabricile de ingrasaminte ;
3)– metalele (cadmiu, cupru, zinc, mercur, plumb, etc) – sunt « inhibatori pentru viata » si provin mai ales din industri metalurgica si chimica ;
4)–arsenicul – utilizat in metalurgie, industria chimica si la fabricarea sticlei ;
5)–fluorul – este intalnit sub forma de fluoruri si provine din activitatile industriale. In cantitati mari sunt agenti toxici, iar in doze foarte slabe au actiune benefica asupra dentitiei ;
6)–fenolii – provin din industri petrolului, siderurgie, indusria chimica si farmaceutica. Continutul ridicat de fenoli accentueaza fenomenul de biodegradare ;
7)–micropoluantii chimici – sunt putin degradabili si sunt susceptibili de acumulare in lantul alimentar..
9.–POLUAREA SONORA
Poluarea sonora se manifesta prin zgomot care poate fi definit ca fiind orice senzatie auditiva dezagreabila sau jenanta. Deranjul provocat de zgomot depinde de momentul zilei (noaptea ori ziua), de persoana (fiecare are o sensibilitate proprie) sau de « zgomotul de fond ».
Efectele zgomotului:
1)–deficit de auz pentru perioade limitate de timp (zgomote de 75 – 80 dB) sau definitiv (peste 85 dB timp de 8 ore pe zi mai multi ani) ;
2)–efectul de masca (datorita zgomotului nu mai sunt auzite unele semnale acustice importante) ;
3)–afecteaza sistemul cardiovascular (mai ales hipertensiune)
4)–afecteaza sistemul digestiv ;
5)–afecteaza psihicul ;
6)–impiedica dezvoltarea limbajului si deprinderea cititului la copii ;
7)–perturba somnul ;
8)–important agent de stres.
Sursele de zgomot se disting 2 mari surse de zgomot
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
