Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Familia romana
Din cele mai vechi timpuri familia era baza tuturor relaţiilor sociale şi personale în Roma Antică ajungând să influenţeze activităţile publice şi politice.
Romanii aveau valori morale tipice unei societăţi agrare conservatoare cu puternice legături familiale. Ei munceau din greu, se bazau pe propriile puteri, fiind foarte precauţi, asumându-şi responsabilităţile şi împotrivindu-se inamicilor.
Preţuiau virtuozitatea, curajul fizic şi moral potrivit unui bărbat (vir). Stress-ul asupra responsabilităţilor familiale era evident datorită ideii de pietas, credinta prin care toate familiile romane datorau loialitate autorităţii familiei si zeilor. La fel, fides (buna credinta), crea din cuvântul unui roman jurământul său- atât în viaţa publică cât şi în cea particulară.
Familia romană reflecta natura patriarhală a statului roman prin dreptul de viaţă şi de moarte pe care-l avea tatăl (paterfamilias) asupra soţiei şi copiilor pe care îi putea maltrata, ucide sau vinde ca sclavi. Treptat-treptat, aceste drepturi tiranice au dispărut; dar până în secolul I e.n. soţul mai avea încă dreptul, în anumite cazuri, să-şi ucidă soţia; iar până în preajma anului 400 e.n. putea să-şi repudieze copiii nou-născuţi, expunându-i şi părăsindu-i în stradă; sau, mai târziu, să-i vândă (dar numai în afara Romei) ca sclavi.
Fiecare tată era preotul cultului strămoşilor săi şi a zeului care îi proteja familia. Venerarea ancestrală se baza pe geniul familiei (gens), care era spiritul lăuntric cedat de la o generaţie la alta. Această credinţă i-a legat pe romani de strămoşii lor şi de urmaşi într-o singură comunitate continuă.
Nimic nu era mai de plâns pentru un roman decât decât lipsa de urmaşi care să continue cultul. De aceea, s-a îngăduit ca în asemenea cazuri romanul să poată înfia pe cineva, care să îndeplinească mai departe aceste îndatoriri, ce izvorau din ideea necesităţii perpetuării numelui de familie.
La opt sau nouă zile de la naşterea copilului, după ce (şi dacă) tatăl îl recunoscuse ca fiul său, avea loc ceremonia purificării. Copilului i se dădea un nume şi i se atârna la gât o amuletă (bulla) spre a-l păzi de puterile răului,- şi pe care băieţii o purtau până la vârsta de 17 ani (iar fetele, până când se căsătoreau). Dacă tatăl nu voia să-şi recunoască copilul, îl lepăda expunându-l pe locul unde se adunau gunoaiele şi unde era lăsat să moară de foame sau de frig, dacă nu-l lua cineva care, apoi, după ce îl creştea îl putea vinde ca sclav. Dar copiii născuţi cu anumite malformaţii erau omorâţi. De asemenea legea permitea tatălui să-şi execute fiul matur pentru trădare.
În ciuda autorităţii extreme a tatălui, izvoarele scrise din acea vreme aduc mărturii despre relaţia strânsă dintre membrii familiei. Părinţii se implicau în educaţia copiilor. În şcolile elementare fetele învăţau alături de băieţi; mai târziu, fetele din familiile bogate învăţau cu un preceptor limba latină şi greacă, studiau muzica şi dansul. Când împlinea 7 ani băiatul îşi urma tatăl (iar fetele, mama) în activităţile zilnice ale casei. Ajuns la vârsta de17 ani, în cadrul unei ceremonii, tânărul era dus în For şi înscris în listele cetăţenilor; îmbrăca acum "toga virilă", semn că devenise un cetăţean roman, şi i se da numele complet; de acum avea drept de vot şi era apt pentru serviciul militar.
Căsătoria- şi alegerea viitoarei soţii, respectiv alegerea viitorului soţ- o hotărau părinţii. Între cele două familii se încheia şi un contract, prin care era prevăzută data căsătoriei, de obicei cu o îndelungată anticipaţie; dar data căsătoriei avea loc după ce tânărul împlinea 17 ani, când devenea cetăţean roman.
Căsătoria romană cunoştea mai multe ceremonii. Mai întâi avea loc în casa tatălui o mică petrecere, cu care ocazie fiica era încredinţată viitorului soţ. Din căminul părintesc fata era dusă cu alai la locuinţa mirelui, însoţită de nuntaşi care cântau diferite cântece şi imnuri religioase în care revenea refrenul Talassio, Talassio, nume simbolic ce se dădea fericitului mire. Ultima ceremonie avea loc în casa viitorului soţ, peste al cărei prag mireasa era trecută pe braţele mirelui, iar lângă uşa căminului se aşeza o roată stricată ca simbol că mireasa nu va mai părăsi niciodată casa soţului.
Mireasa era adusă apoi înaintea altarului familial cu care ocazie se făceau sacrificii şi se pronunţau rugăciunile obişnuite. Atunci, mirele întreba pe mireasă dacă vrea să-i fie soţie, iar aceasta, după ce răspundea afirmativ, adăuga formula tradiţională: Ubi tu Gaius, ego Gaia, ceea ce vrea să spună că soţia, Gaia, va fi nedespărţită de soţul ei, Gaius. Urma ca mirii să guste dintr-o turtă făcută din făină de orz presărată cu seminţe de susan, ca simbol al fecundităţii. La ceremonie, pe lângă nuntaşi luau parte zece martori şi preotul zeului Jupiter.
După acest ceremonial complicat, soţia trecea în puterea şi autoritatea soţului, în mâna sa cum spuneau romanii (in manu mariti).
Tinerii copii romani nu erau forţaţi să se căsătorească fără voia lor, dar puţini se puteau împotrivi aranjamentelor părinţilor. Principalul motiv al căsătoriei era de a produce copii, toţi urmaşii legitimi aparţinând numai tatălui. O fată se mărita de obicei la o vârstă cuprinsă între 12 şi 17 ani. După căsătorie, fata ieşea de sub autoritatea tatălui pentru a intra în casa soţului (sau a socrului, dacă acesta era încă în viaţă).În cadrul familiei romane exista mai multă discreţie între soţ şi soţie decât în Grecia, unde bărbaţii şi femeile se întâlneau foarte rar.
În Roma timpurie divorţul era rar şi se înfăptuia doar cu consimţământul soţului. Mai târziu divorţul a devenit un fenomen frecvent în rândul patriciatului. Pompei, de pildă, s-a căsătorit de 4 ori, Sylla de 5 ori, iar Cicero a divorţat şi s-a recăsătorit, cu o tânără foarte bogată, când el avea 57 de ani. Nu există date despre femei nemăritate în rândul nobilimii în vremea Republicii.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
