Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Filosofia si istoria filosofiei
Filosofia ste o componentã a culturii, a vietii spirituale, alãturi de stiinta literaturii, artã, religie, acestea formeazã cultura si viata societãtii.
Ea se aflã în interelatii cu celelalte componente dar nu se confundã cu niciuna dintre ele.
Încã din sec. V î.h. Platon spunea cã filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor.
Hegel spunea cã filosofia este floarea cea mai înaltã a culturii. Alti filosofi au spus cã ea este Kiutesenta unei culturi. Dacã vrei sã cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia.
L. Blaga spunea cã filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce este”.
C-tin R. Matru – ea este o conceptie în care adevãrurile vechi sunt îmbrãcate într-o formã nouã.
Filosofia a apãrut ca rãspuns la întrebãrile oamenilor, întrebãri cum ar fi :
Ce este existenta ?
Care este raportul dintre existenta subiectivã si obiectivã ?
Cum se constituie valoarea de adevãr bine, frumos, dreptate ?
Care sunt cauzele nefericirii omului pe pãmânt ?
Ce este fericirea ?
În jurul acestor probleme s-a constituit filosofia încercând sã dea rãspunsuri încât filosofia vizeazã raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia încearcã sã explice în ce constã conditia umanã, conceptul de conditie umanã, deasemenea situatiile obisnuite si limita. În acelasi timp filosofia se preocupã de locul si rolul omului îl ajutã pe acesta sã ierarhizeze lumea. Filosofia îl ajutã pe om sã opteze în cunostintã de cauzã de ce oamenii opteazã pentru anumite realieri.
Filosofia îl ajutã pe om sã se cunoascã pe sine sã-si formeze o cunostintã de sine care sunt propriile sale realãri dar raportatã la realitatea socialã, sã-si formeze constiinta alteritãtii care este constiinta respectului pentru ceilalti alãturi de care trãiesti.
Filosofia s-a format în antichitate la început în obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare între discursul filosofic si cel stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice.
Pãrti componente
Ontologia (grecescul antos = existentã) si care este teoria existentei ca existentã.
Gnaseologia (cagnas = cunoastere) este teoria filosoficã a cunoasterii ca rãspuns la întrebarea cum ar fi dacã omul poate sã cunoascã sau nu lumea, cum o cunoaste, pânã unde este adevãrul.
Axiologia (axis = valoare) este teoria filosoficã a valorilor aratã cum se nasc florile, cum se clasificã si importanta lor pentru om.
Filosofia istoriei care studiazã legile progresului istoric.
Logica – este teoria principiilor gândirii corecte.
Etica – teoria despre moralã.
Estetica – teoria filosoficã a artei.
Problemele teoretice ale filosofiei sunt în legãturã în principal cu raportul dintre existenta obiectivã si existenta subiectivãac. Raport a fost numit ca fiind problema fundamentalã a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentalã a fost : “Cum pot sã gândesc unitar cerul înstelat deasupra mea si legea moralã din mine.”
Acest raport în linii mari implicã 3 aspecte.
1.Problema primordialitãtii este existenta de factor primordial sau cea sub
Filosofia se împarte în conceptii filosofice maniste care pot fi materialiste si idealiste si dualiste care pun la baza lumii 2 principii care existã paralel.
2.Concordanta dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoasterii lumii.
3.Rolul omului în creatia valorilor si sensul vietii.
Existã mai multe criterii de apreciere a filosofilor.
Specificul filosofiei – chiar din sensul etimologic al termenului care este îngemãnarea a 2 cuvinte din limba veche greacã.
philo – iubire pentru întelepciune
sophia – întelepciune
Specificul filosofiei – din specificul interogatiilor – din însãti domeniul care-l studiazã. Deoarece filosofia studiazã existenta în general, legile cele mai generale ale existentei, ea reprezintã o conceptie generalã despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generalã în sensul cã surprinde trãsãturile generale si esentiale ale existenteinationale, sociale si umane.
Cunoasterea filosofiei spre deosebire de cunoasterea stiintificã care este profundã si verificabilã cum filosofia este generalã ea se sprijinã pe cuvânt stiintific dar nu numai pe acesta ci I-a în considerare si practica social istoricã, experienta umanã este cuvântul prin care se raporteazã lumea la om si se aflã locul si rolul omului în acea lume. De-a lungul timpului s-a constatat cã stiinta are nevoie de filosofie, de viziunea ei generalã despre lume, multi filosofi au fost si oameni de stiintã si în acelasi timp filosofia se sprijinã pe datele stiintei dar nu le preia.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
