Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Giuseppe Verdi
Giuseppe Verdi, cel mai mare compozitor italian de opera, s-a nacut la 10 octombrie 1813 in satul Le Rencole si a murit la 27 ianuarie 1901. Tatal sau era proprietarul unei mici “osterii” dar nu putea asigura familiei sale dacat un trai modest. Batranul organist al bisericii din sat, Baistrocchi, i-a dat lui Verdi primele notiuni muzicale si l-a invatat sa cante si la orga. La varsta de 10 ani, Verdi a plecat in oraselul din apropiere, Bussetto, unde a urmat scoala si a invatat mai departe muzica cu Ferdinando Provesi, un bun muzician, absolvent al celebrei Academii de Muzica din Parma. Provesi si-a dat seama repede de extraordinarele insusiri ale elevului sau si dupa cativa ani l-a sfatuit sa plece la Milano, spre a-si continua studiile la Conservator. Devine director al Societatii Filarmonice din localitate si in acelasi timp lucreaza la opera ce-I fusese comandata.
În mai 1836, el s-a însurat cu tânara, Margherita Barezii, fiica binefacatorului sau. El s-a întors în Milano câtiva ani mai târziu cu o tânara familie.
Oberto, prima opera a lui Verdi, a fost prezentata pe scena
teatrului La Scala în noiembrie 1839. Firma Ricordi a publicat Oberto si pentru ca aceasta a fost un mare succes, firma s-a angajat sa publice alte trei piese ale lui Verdi. Verdi a început sa lucreze la urmatoarea sa opera Un Giorno di Regno, dar a fost întrerupt când, unul dupa unul, toti membrii familiei Verdi s-au îmbolnavit. În curs de doua saptamâni Verdi si-a pierdut fiul fiica si sotia. Din nefericire Un Giorno di Regno, a fost un fiasco total. Atunci Verdi a jurat ca nu va mai compune niciodata comedii si si-a orientat gândirea spre destinul inevitabil. Chiar si asa directorul teatrului La Scala si-a pastrat încrederea în Verdi , care, mai târziu cu opera Nabuco a declarat cariera mea muzicala a început cu adevarat. La repetarile pentru Nabuco, la teatrul La Scala tâmplarii care reparau cladirea s-au oprit din muncit si s-au asezat pe schele si scari pentru a asculta opera. La terminarea operei toti muncitorii au izbucnit în strigate de Bravo, bravo, viva il maestro!. Prezentarea piesei a fost un succes. Verdi a devenit faimos cerând un onorariu mai mare decât oricare alt compozitor al timpurilor sale. Dupa Nabuco, a urmat opera I Lombardi, care a câstigat o victorie neasteptata asupra cenzorilor austrieci. Triumful lui Verdi în retinerea libretului si a temelor melodice i-a adus compozitorului o reputatie de erou ideologic al italienilor. Aceasta a fost una din multele bataliile pe care Verdi le-a cu cenzorii pentru libertate artistica.
Peste urmatorii sapte ani, compozitorul a scris zece opere de succes variat, facând legatura între doua ere distincte ale compozitiei lui Verdi. Captat initial de stilul bel canto si mostenitor al stilului Donizetti, Verdi a încercat sa-si faca propriul sau stil.
Il Trovatore a fost o strafulgerare de îndrazneala despre care Verdi a spus ca este nucleul muncii sale, Cred (daca nu ma însel ca ceea ce am facut am facut bine; dar am facut mereu dupa cum îmi dicteaza sufletul. Cu toate ca era un geniu Verdi a compus numai din inima. Ca un muzician scolit el a plasat sensibilitatea emotionala deasupra intelectului în tot ceea ce scria.
Creatia unui tur operativ de forta bazat pe ingeniozitatea formularii artistice i-a asigurat lui Verdi nemurirea, începând în 1851 cu Rigoletto, urmata de Il Trovatore, La Traviata, si în 1871 de Aida. Chiar si fara capodoperele care au urmat – Simon Boccanegra, Un Ballo în Maschera, La Forza del Destino si Don Carlos s-au Requiem Mass – maestrul s-ar fi putut retrage fara teama ca-l va putea depasi vreodata alt compozitor. Dar de fapt cu Aida, Verdi parea ca a abandonat sa mai compuna pentru cincisprezece ani.
Dar din fericire pentru posteritate, Otello, un libret electrizant, creat de poetul Arrigo Boito a adus compozitozitorului o retragere fortata. Deschiderea operei Otello în februarie 1887 a atras o audienta o audienta internationala la Milano.
Verdi figureaza in istoria muzicii ca unul dintre cei mai mari melodisti. In opozitie cu Wagner – mare inovator in domeniul armoniei, in ale carui creatii dramatice ariile sunt inlocuite in general printr-un mod de cantare aflat la mijloc, intre recitativ si bel-canto, si in care partea instrumentala detine rolul principal – Verdi, ca tipic reprezentant al geniului creator italian, a dus la desavarsire tipul traditional de opera, in care vocea, melodia de mare cantabilitate, reprezinta mijlocul principal de expresie.
La deschiderea, in anul 1871, a Canalului Suez, Verdi compune, in urma comenzii guvernului egiptean, opera Aida. Judecand dupa numarul reprezentatiilor care au avut loc in toate teatrele din lume in cei 104 ani care au trecut de la compunerea Aidei, ea este cea mai populara opera a compozitorului. De admirat este capacitatea muzicii de a sugera culoarea locala orientala fara a recurge la pitoresc si la elemente exotice. Este greu de stabilit care din marele numar de arii este cea mai frumoasa, cea mai expresiva.
Cand Verdi implineste 80 de ani, miracolul se repeta prin compunerea operrei comice Falstaff, care ca si Othello, a fost srcisa pe un libret de Arrigo Boito.
Elanul, exuberanta si pasiunea de altadata nu mai sunt in aceeasi masura proprii muzicii Falstaff, dar, strabatuta de unde adanc umanism, ea ne incanta prin umorul ei.
Giuseppe Verdi a ridicat nivelul operei de traditionalul tip italian- caracterizat prin atotputernicia melodiei – la o inaltime care nu a putut fi atinsa de ceilalti compozitori italieni din secolul XIX-lea.
El este considerat în toata lumea muzicii un mare compozitor si mai particular, in Italia este considerat un erou patriotic si un campion al drepturilor omului.
Carl Maria von Weber
Carl maria von Weber, fiu al unui ofiter, s-a nascut la 18 decembrie 1786 la Eutin in Germania si a murit la 5 iunie 1826 la londra.
Inzestrat cu un eminent simt dramatic, Weber era predestinat sa gaseasca mai devreme sau mai tarziu calea spre genul muzical cel mai potrivit firii sale, opera. Puterea amorului si a vinului, executata la Salbburg in fata unui public restrans de invitati, opera obtine un asemenea succes incat il indeamna pe tanarul compozitor sa termine, dupa un an, muzica la o alta opera, Fata padurii.
Cariera de dirijor ii ofera posibilitatea de a cunoaste temeinic problemele legate de acest gen de muzical, a caror rezolvare ii va reusi in mod stralucit in compunerea primei sale capodopere : Freischutz (1821) .
Cu opera Freischutz, care l-a facut in scurta vreme celebru, Weber a creat tipul operei nationlae germane romantice, compunand muzica ei intr-un limbaj inspirat in buna parte din cantecul popular.
Atmosfera spirituala din Germania anilor care au urmat razboaielor impotriva lui Napoleon, cand are loc un puternic reviriment al cunostiintei nationale germane a fost favorabila tendintelor reformiste ale lui Weber.
Alegerea de catre Weber a unor librete cu subiecte luate din domeniul basmelor, al legendelor si al feericului, a fost semnificativa nu numai pentru propriile sale preferinte dar si pentru gustul epocii in care el a trait. Faptul ca Weber, in ciuda ascutitului sau simt dramatic si a incontestabilului sau talent literar a acceptat totusi sa compuna muzica la astfel de librete slabe fapt care poate fi contestat in nu numai in cazul operelor lui Weber, dar pana la Wagner.
Fiind un pianist, Weber a compus lucrari pentru pian cu scopul principal de a imbogati programul propriilor sale recitaluri. Urmarind accesibilitatea si succesul imediat, aceste peise sunt in general lipsite de o profunzime mai mare a simtirii, ceea ce si explica faptul ca nu mai figureaza in programul concertelor.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
