Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Glossa de Mihai Eminescu
Stand, in mod evident, sub semnul ataraxiei schopenhauriene, la prima vedere Glossa pare a fi numai o profesiune de credinta a pesimismului. Considerata mai atent si raportata la intreaga opera eminesciana, ca si la ansamblul social-politic al epocii care a produs-o, Glossa nu e decat o alta satira acoperita. Privita de aproape, partea a doua a Scrisorii III ne incredinteaza ca, spre deosebire de majoritatea scriitorilor nostri satirici(intre care putem aminti pe Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu , B. P. Hasdeu , Caragiale etc. ), Eminescu sa caracterizeaza prin satira directa, fara finete, realizata printr-o diatriba de mare energie, unica in cursul dezvoltarii literaturii noastre.
Plecand de la filozofia schopenhauriana, poetul insira cu toate verbele la prezentul etern, abstract si rece, o serie de maxime cu caracter general:
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama
Tu ramai la toate rece.
De observat ca ironia romantica e prezenta aici in sarcasmul abia retinut, in detasarea rece, superioara, devenita act de acuzare si totodata scut de aparare impotriva vicisitudinilor sociale. Lumea trebuie privita ca un theatru, la care inteleptul e numai un spectator:
Privitor ca la teatru
Tu in lume sa te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghicive-i chipu-i,
si de plange, de se cearta,
Tu in colt petreci in tine
si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
Ca si in Luceafarul:
Traind in cercul vostru strampt
Norocul va petrece,
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece.
Protestul social, satira, se subliniaza in afectarea indiferentei din constiinta superioara a omului de geniu. in Glossa insa, in cateva locuri, ea este abia ascunsa, tradata ici si colo de cateva epitete mai tari, individualizatoare, ce frizeaza invectiva, precum in strofa:
Nu spera cand vezi miseii
La izbanda facand punte,
Te-or intrece nataraii,
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dansii sa se plece,
Nu prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.
Asadar, ataraxia schopenhaueriana si ironia romantica devin la Eminescu puncte de plecare si mijloace in realizarea unei subtile si originale modalitati satirice, de o mare forta artistica, superioara, tocmai prin lipsa ei de obiect bine precizat.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
