Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Inalta Poarta Otomana
Descinde din familia voievodului fanariot din Ţara Românească Ion Gheorghe Caragea, numit de Înalta Poartă Otomană, pe scaunul voievodal în 1812: vremuri tulburi, grele pentru ţară, dar benefice pentru domn ce trebuia să strângă averi peste averi pentru a-şi asigura familia cu trai îndestulat; familie numeroasă alcătuită din Doamna Ţării, Elena, soţia voievodului şi mamă a cinci copii; printre ei se numără şi domniţa Ralu.
Un grec al cărui nume nu se mai cunoaşte a compus nişte versuri, traduse apoi de un contemporan numit Zilot Românul şi care au surprins foarte realist “starea naţiunii” la vremea aceea:
“Cei mari ca să se dezmierde
Pân-şi minţile le pierde.
Norodul oftează, tace,
Gândind doar: se va preface!
Trebuie însă să se ştie
Că schimbări de-or sta să fie,
Acea de-acum dezmierdare,
Le va fi de-osândă mare.
În ciuda decadenţei moravurilor şi a relaţiilor dintre oameni, fiica voievodului, domniţa Ralu, împreună cu mama sa, Doamna şi alte jupânese şi jupâniţe duceau o viaţă cuviincioasă şi dedicată culturii. Domniţa cunoştea, rod al unei educaţii alese, limba şi literatura greacă, admira prin cunoaştere cultura franceză şi germană. Pasiunea ei era îndreptată spre muzică şi teatru. Gingăşia firii ei o regăsim în plăcerea de a cânta la pian , clavir cum i se spunea în epocă, adus tocmai din Constantinopol şi se pare că este primul din Bucureştii acelor timpuri. Citându-l pe C. Gane, autorul volumului “Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, referitor la Domniţa Ralu, afirmă “Cât despre teatru, acesta nu era pentru Domniţa Ralu un mijloc de-a petrece; teatrul era pentru ea un fel de-a răsplăti cultura, de-a înălţa sufletele celor care trăiau prea lipiţi de glie, o înviere a vechii glorii elene, într-un cuvânt aproape o vocaţiune, un apostolat.”
Într-una dintre cele mai mari încăperi din palatul voievodal din Bucureşti, la Curtea Veche, a amenajat o mică scenă pe care a decorat-o modest şi a organizat spectacole cu piese la modă în Europa. Recita uneori poezii sau dialoga de ocazie cu actori tineri de la şcoala domnească. Cel mai talentat era Constantin Aristia cel ce va deveni un mare nume în arta actoriei.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
