Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
La Medeleni
Ionel Teodoreanu, autorul romanului “La Medeleni” s-a nascut la Iasi pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 1954.
Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai originali autori. El a avut o memori buna a copilariei, ca si Ion Creanga si de aceea in romanul “La Medeleni” a descris o parte a vietii lui. Pe langa aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum: “Turnul Milenii”, “Bal Mascat”, “Secretul Anei Florentin” si altele. Prima lui opera literara a fost “Ulita copilariei”, care a fost publicata in anul 1923. Opera “La Medeleni” a fost a doua opera literara a vietii sale, fiind publicata intre anii 1925-1927.
In volumul intai al operei La Medeleni, metaforele sund folosite foarte mult i apar numai cu sublinieri ale vietii.
Prin adancul mister al sufletului copilaresc, prin atmosfera si prin prospetimea sufletului copilaresc, intaiul volum se prezinta ca o opera de valoare durabila. Asezandu-ne pe teritoriul notiunii epice, o parte a criticii a acceptat cu mai multa ingaduinta urmatoarele doua volume din La Medeleni.
Incepand cu volumul trei apar acele amestecaturi de insusiri si cusururi care vor ramane aproape neschimbate pana la sfarsitul operei.
POVESTIRE
Intaiul volum din ciclul La Medeleni, organizeaza intr-o forma mai obiectiva indeciziunea sufletului infantil.
Copilul se naste fara o constiinta limpede de sine si fara simtul realului. neputand face diferenta intre spirit si materie, intre vis si realitate, el e animist. Eroii fiind copiii nu putem vorbi despre caractere, despre creatiuni de oameni. Copiii nu sunt o miniatura a oamenilor de mai tarziu, precum samanta nu este miniatura copacului care va deveni. Neavand constiinta clara de sine, copii n-au caracter si nu pot intra decat intr-o tipologie temperamentala, ale carei prime doua categorii sunt cele doua sexe. Viata instinctuala nu este se desfasoara in seria masculina si cea feminina, cu mici nuante de stil fiziologic pe baza caruia se vor delimita mai tarziu individualitatile celor trei copii. in drumul lor spre diferentiere, copiii isi descopera si isi exerciteaza, prin joc functiunile de mai tarziu. Cand Danut isi da seama ca este o existenta aparte in Univers, incepe sa incerce sentimentul vaninitatii si sa se simta o forta:
“-D-apoi nu te doboara, boierule, namila asta? –intreaba unul dintre tarani.
Pe mine?“
El are gravitatea individului care lupta:
“Stai, mama, nu vezi ca am treaba!”
Incepe sa incerce orgoliul viril:
“- Voi...- le spune el surorolor cu dispret- voi sunteti niste fete.”
Viseaza ca un sultan le fura pe Olguta si pe Monica, iar el le scapa din mainile tiranului, dupa care cele doua fete ingenuncheaza si-i pupa mainile. dimpotriva, la cele doua fete se contureaya armele feminitatii. Monica e languroasa, plina de sentiment si se lasa trasa de cozi in chipul cel mai ispititor. Olguta, dimpotriva, il distruge pe salbaticul de Danut prin “buna crestere”. Ea e corecta cu ostentatie si are in conversatie indrazneala femeii, parand mai inteligenta din cauya facultatii de adaaptare. Odata cu personalitatea se naste simtul demnitatii si copiii vor sa fie crezuti “pe cuvantul lor de onoare”:
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
