Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Lacul de Mihai Eminescu
Lirica eminesciana imbina sentimentul dragostei pentru fiinta iubita cu adoratia fata de frumusetile naturii.Sentimentul de dragoste ia nastere,se implineste sau se consuma intr-un decor mirific de basm,sau intr-un cadru dezolant,mohorat in functie de natura sentimentelor exprimate.
Poezia ''Lacul" a fost publicata la 1 septembrie 1876 in ''Convorbiri literale'', revista societatii ''Junimea'' din Iasi alaturi de : "Melancolie", "Craiasa din povesti", "Dorinta"."Lacul" se incadreaza in creatiile erotice,idilice,in care predomina natura cu elementele specifice eminesciene:lacul, codrul, izvorul, teiul.
Poezia se remarca prin muzicalitatea versurilor si intensitatea trairii eului liric.
Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural,lacul, deoarece imaginea acestuia predomina in peisaj, iar toate celelalte elemente ale decorului ( trestiile,barca,luna,vantul) sunt raportate la el.
Cadrul iubirii romantice este o natura luxurianta,eterna,martora a unei iubiri patimase profunde.
Prezenta apei prin farmecul si misterul ei determina reveria, pentru ca poetul, viseaza la o dragoste ideala la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului.
Tema poeziei:
Dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii, insa totul ramane la stadiul de dorinta, de posibilitate, pentru ca visul nu se realizeaza.
Poezia este alcatuita din 5 strofe si poate fi structurata pe 2 planuri:
a)planul real (strofele 1-5)
b)planul ideal ( al visului neimplinit-strofele 3-4)
Trecerea de la planul real la visul nerealizat se face in strofa a 2 a.
Planul real cuprinde o descriere a codrului in care ar urma sa se petreaca asteptata clipa a iubiri.In lirica eminesciana, natura si dragostea sunt inseparabile, prima fiind o proiectie a sentimentelor tanarului indragostit.
Prima strofa se deschide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni". Epitetele cromatice "albastru" si "galbeni" realizeaza imagini vizuale care sugereaza armonia, limpezimea, seninatatea.
Lacul este asemenea unei oglinzi in care urmeaza sa se reflecte atat lumea exterioara cat si cea interioara.
De la aceasta imagine vizuala, statica, din primele 2 versuri, se trece la una dinamica pentru ca lacul apare insufletit prin personificarea:
Natura, lacul ca element al ei preia zbuciumul sufletesc al poetului, emotia lui determinata de asteptarea fiintei iubite si vibreaza la unison cu acesta.
In strofa a 2 a este prezent motivul asteptarii infatisat insa ca posibilitate, lucru dovedit prin prezenta adverbului "parc-" folosit in repetitie:
"Si eu trec de-alung de maluri
Parc-ascult si parc-astept."
Tot ca posibilitate este sugerat si gestul tandru al imbratisari, prin folosirea verbelor la modul conjunctiv care sugereaza o actiune doar posibila:
"Ea din trestii sa rasara
Si sa-mi cada lin pe piept."
Poetul nu realizeaza un portret al fiintei iubite a carei prezenta e maracata prin pronumele personal propriu-zis ea, scris subliniat, pentru ca dorinta poetului nu se indreapta catre o anumita fiinta ci catre o iubire ideala pe care o doreste implinita.Tot la modul ideal, in decorul de vast al codrului si al lacului.Astfel, iubita apare ca o proiectie imaginara a visului poetului.
Strofa a 3 a si a 4 a prezinta visul de iubire al poetului, generat de starea de asteptare si de siguranta.
Ea cea izvorata din amintire si rupta din natura ( "din trestii sa rasara" ) se incadreaza unui posibil scenariu pe care poetul si-l imagineaza: fascinat de frumusetile naturii si de farmecul ei, abandonandu-se extazului, indragostitii vor pluti vegheati de razele blande ale lunii, in timp ce fosnetul trestiilor si susurul apei le vor acompania alunecarea in vis.
Senzatia de ireal, de vis, de posibil, este reliefata prin verbe ls modul conjunctiv, unelr din ele eliptice de conjunctia sa:"sa sarim", "sa scap", "sa sape", "sa plutim", "fosneasca", "sune".In afara de o imagine vizuala (" sub lumina blandei lune") realizata prin intermediul epitetului personificator "blandei" folosit in inversiune, prin care este sugerat momentul descrieri (noaptea cu vraja ei sporita de razele lunii), celelalte imagini sunt in majoritate auditive: " inganati de glas de ape", "vantu-n trestii lin fosneasca", "unduioasa apa sune".Ele sun realizate cu ajutorul unei metafore cu rol personificator "glas de ape" si a 2 epitete, unul al verbului si altul al substantivului, folosite in inversiune ( "lin fosneasca", "unduioasa apa") si prin intermediul carora poetul sugereaza un sunet lin, domol, armonios, in deplina corcondanta cu gingasia si delicatetia sentimentului de iubire.Astfel el evidentiaza si armonia intregii naturi asemenea unui joc fascinant e culori si de sunete, un cadru idilic in care vede posibila implinirea iubirii.
In strofa finala, visul ea sfarsit si eul liric revine la o realitate trista, dureroasa: totul a fost doar o fictiune, totul este zadarnic.
Din zadarnicie izvorasc deceptia si uratatea care se consuma in acelas decor, dar de data aceasta mai putin luxuriant caci lipseste galbenul nuferilor, si mai putin dinamic pentru ca lacul numai tresare, la prezenta, la gandurile si la sentimentele poetului.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
