Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Limba romana in viziunile marilor cronicari moldoveni
Curentul umanist este miscarea social-culturala inspirata de conceptia ca omul , fiind o fiinta superioara ,se poate perfectiona prin cultura prin cultura, prin arta.
In Tarile Romane, curentul umanist se dezvolta incepand cu secolul al XVII-lea, cand apar primii carturari cunoscatori ai culturii clasice si ai limbilor greaca si latin, ca Udriste Nasturel, Varlaam, Simion Stefan, Dosoftei, Nicolae Milescu. Activitatea si scrierile marilor cronicari au determinat aparitia unui specific romanesc, cum ar fi elogiul adus Tarilor Romane pentru lupta impotriva expansiunii otomane sau argumentarea originii romane a poporului si a latinitatii limbii romane. Ei au pus bazele istoriografiei nationale , contribuind la tiparirea primelor carti de cult religios in limba slavona.
Activitatea cronicarilor ajunge la stralucire in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, iar Letopisetele lor realizeaza cea dintai imagine scrisa a istoriei noastre. In conceptia cronicarilor ,istoria era purtatoare de valori educative, iar operrele lor constituie si un act de mare patriotism, prima intentie a lor fiind aceea a recuperarii trecutului “san u se uite lucrurile si cursul tarii” si sa nu se piarda “in negura vremii”(Miron Costin).
O analiza intreprinsa cu mijloace deloc sopfisticate conduce la constatarea inrudirii romaniei cu celelalte limbi care descind din latina vorbita pe intinderea Imperiului Roman –franceza, spaniola, italiana, portugheza, catalana, dialectele retoromane, provensala si dalmata .Stramosul comun al acestor limbi a fost latina vulgara sau populara(vulgarus= popor), vorbita de cuceritori, limba cuceritorilor, limba militarilor, a administratiei imperiale, limba veteranilor, pe care ii lasau in provincii legiunile, si a colonistilor, limba stapanilor –intr-un cuvant-- , aureolata de autoritate si putere . Populatiile din provincie au preluat aceasta limba si, din amestecul cu graiurile locale, s-au alcatuit dupa lungi procese, noile limbi romanice.Acelasi mechanism a functionat si in cazul limbii romane. Fondul autohton, reprezentat de limba geto-daca(fond pe care lingvistii il vor numi mai tarziu substrat ), a furnizat cateva dintre particularitatile ce vor defini individualitatea noului idiom romanic.
Aparitia popoarelor migratoare a obligat limba romana sa-si conserve staruitor lexical latinesc si structura gramaticala primordiala, cea latina, dar sad ea dovada, in acelasi timp, si de capacitatea de a primi influente datorate contactelor indelungate cu limbi de alte origini : limbi slave, limbi maghiare, limba turca, limba greaca, mai cu seama sub forma unor imprumuturi lexicale, de a accepta (in raport cu spatial romanic) si de a-si fortifica profilul initial prin succesivele “re-romanizari” asigurate de asimilarea unor neologisme de origine latino-romanica.
Originea romana a poporului si latinitatea limbii romane au fost sustinute cu argumente istorice si lingvistice , referindu-si la structura vocabularului,care cuprinde elemente “ale vecinilor de primprejur”, afirmand ca “de la Ram ne tragem, si cu ale lor cuvinte ni-s amestecate”. Ureche exemplifica afirmatia cu cateva elemente concrete:”…de la ramleni, ce le zicem latini, paine, ei zic panis, gaina, ei zic galena ,si alte multe din limba latineasca”.Referindu-se la originea latineasca a poporului, cronicarul remarca faptul ca pe aceste meleaguri “au lacuit ostile Ramului si au iernatu de multe ori”, ca s-au batut cu scitii si tatarii, pentru ca aceasta tara se afla in calea “raotatilor”.
Miron Costin scrie primul poem filozofic , “Viata lumii”, in care ilustreaza idei filozofice importante ca “fortuna labilis”(soarta este schimbatoare) si “ vanitas vanitatum”(desertaciunea desertaciunilor).Exprima pentru prima data in literatura romana viziunea unei posibele stingeri a Universului, anticipand idea eminesciana din poemul “Scrisoarea I”.Poemul este scris in versuri lungi de 13-14 silabe, cuprinzand si primele notiuni de prozodie si teorie literara.
“De namul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor “ este o lucrare polemica impotriva copistului Simion Dascalu, care inserase in mod intentiona in cronica lui Ureche opinii personale despre originea poporului roman.
“Cronica tarilor Moldovei si Munteniei” si Istoria in versuri polone despre Moldava si Muntenia” sunt opera scrise in limba polona , in care dezvolta aceleasi idei referitoare la romanitatea poporului si latinitatea limbii romane , illustrate cu numeroase exemplificari lexicale (etimologii), geografice si informatii despre vechile institutii romanesti .Om de cultura cu evident potential stiintific , Miron Costin este procupat si de domeniile si dezvoltarea Transilvaniei, scriind “Istoria deCraiia Ungureasca”.
Stilul operei lui Miron Costin este mult mai literar decat al lui Grigore Ureche, principalul mijloc artistic fiind cel aforistic.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
