Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Luceafarul - analiza
1. Despre autor:
Mihai Eminescu a fost si este cl mai mare poet si scriitor romana, “ultimul mare poet romancier”, care a realizat o opera monumentala a trditiilor populare si culte nationale, “depasindu-le prin geniul si munca sa” (Zoe Dumitrescu Busulenga).
2. Creatii ale poetului:
De-a lungul vietii Mihai Eminescu a scris poezii cu caracter filozofic “Luceafarul”, poezii de inspiratie folcorica si mitologica “Revedere”, poezii ce au avut ca tema natura “Lacul”, “Dorinta” sau iubirea “Floare albastra”.
3. Incadrarea poemului:
Poemul a aparut in “Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romania-Juna”, din Viena, in aprilie 1883. Este reprodus in revista “Convorbiri literare” si apare in volumul “Poezii”, cu modificari ale lui Titu Maioescu.
4. Geneza:
La baza poemului se afla basmul muntenesc “Fata din gradina de aur”, versificat de Eminescu dupa versiunea culeasa de germanul Richar Kunich; si mitul “Zburatorului” ce este valorificat in primul tablou al poemului, prin visul erotic al fetei de imparat, ajunsa la varsta dragostei, ea isi imagineaza intruparea tanarului in postaza angelica si demonica, pentru a vorbi cu acesta dupa legile pamantene.
5. Surse de inspiratie:
Mihai Eminescu a avut ca sursa de inspiratie “Lumea ca vointa si reprezentarea” a lui Arthur Schopenhauer, de unde a preluat viziunea antitetica dintre omul obisnuit si omul de geniu.
Omul obisnuit se caracterizeaza prin modestie, banalitate, neputinta de a-si depasi limita de actiune, dorinta oarba de a trai si a fi fericit in sensul realist.
Omul de geniu se caracterizeaza prin inteligenta profunda si meditatie, setae de cunoastere, puterea sacrificiului de sine pentru implinirea idealurilor, capacitatea de a-si depasi limitele conditiei.
6. Tema:
Tema poemului o reprezinta destinul omului de geniu preluat de la Schiopenhauer.
7. Titlul:
Titluil este numele celei mai luminoase stele. In termini alegorici “Luceafarul” este geniul purtator de lumina, solitar si neinteles de omul obisnuit, comun, incapabil sa ajunga la infinitul gandirii.
8. Structura:
Poemul “Luceafarul” este alcatuit din 98 de catrene, structurate in patru tablouri ce sunt subordinate a doua planuri: universal-cosmic si uman-terestru.
Incipitul il constituie prima strofa in care este prezentata fata de imparat.
Faptul ca la originea poemului se afla un basm , Eminescu a pastrat doar schema epica, cadrul; formula de inceput tine tot de epic.
Prezenta unui narator care povesteste la persoana aIII-a, prezenta personajelor, constructia gradate a subiectului, numarul mare de vorbe specifice povestirii precum si prezenta dialogului cu formule specifice de adresare, toate acestea dau poemului un caracterul liric.
Se constata ca poemul este impartit in patru tablouri; primul ilustreaza dragostea dintre fata de imparat si Luceafar, a doilea prezinta idila dintre Catalin si Catalina, al treilea prezinta calatoria Luceafarului si discursul acestuia cu Demiurgul, iar cel de-al patrulea prezinta intoarcerea Luceafarului pe cer si constatarea ca fata de imparat nu s-a putu rupe din cercul ei stramt
9. Cuprinsul:
Primul tablou cuprinde idila dintre fata de imparat si Luceafar si reuneste planurile universal-cosmic si uman-terestru.
Spatiul este de poveste “A fost odata”, iar timpul este istoric, irepetabil “A fost ca niciodata”.
Se reia tema iubirii imposibile dintre doua finite ce apartin unor planuri diferite, din “sburatorul” de Ion Heliade Radulescu.
In acest tablou se deosebesc o serie de motive printer care se enumera: motivul lunii, al castelului, stelelor, al noptii, marea, visul, somnul, oglinda.
Contempland, Luceafarul de seara se indragosteste de o “prefrumoasa fata” de imparat. Fata la randul ei este cuprinsa de acelasi sentiment.
Portretul fetei de imparat este conturat in primele strofe. Intruchipeaza idealul de femeie “prefrumoasa”, este unicizata “una la parinti” si este comparata cu stelele si cu Fecioara.
In conceptia fetei, Luceafarul este un suflet, iar pentru chemarea lui este nevoie de o formula magica, de un descantec “Cobori in jos, luceafar bland”. Descifrand alegoria se poate spune ca pamanteanul aspira catre absolute in timp ce sufletul are nevoie de concret. Intrucat cei doi fac parte din doua lumi diferite, spatial acestora de comunicare este somnul si visul. Metamorfozarea Luceafarului se implineste prin intermediul oglinzii si al apei..
Fiintele supranaturale au posibilitatea de a se metamorfoza, astfel, intocmai ca intr-un basm, Luceafarul, la chemarea fetei de imparat se arunca in mare si se preschimba intr-un tanar cu parul de aur, ochi scanteietori, cu o cununa de trestii, si se arata fetei ca un inger, ca un zeu.
Metamorfozatrea Luceafarului aminteste mituri cosmogonice, intrucat la prima intrupare, Luceafarul are ca parinti cerul si marea: “Iar cerul este tatal meu/ si muma e marea.”
Luceafarul este “un mort cu ochii vii” deoarece nemurirea este pentru muritorii de rand o forma a mortii; de aceea fata de imparat avea o senzatie de frig: “Cci eu sunt vie, tu esti mort,/ Si ochiul tau ma-ngheata”.
Peste cateva nopti, fata cheama din nou Luceafarul. Acesta o asculta din vaile haosului, avand acum, in cea de-a doua intrupare, ca tata soarele si ca mama noaptea.
Acum vine invesmantat in negru si purtand pe suvitele negre o coroana ce arde. Infatisarea este acum demonica, pentru ca s-a nascut din noapte, iar dupa Hesiod noaptea este zeita umbrelor, fiica haosului, mama tuturor zeitelor.
De data aceasta tanarul ii fagaduieste miresei cununi de stele, ii ofera cerul pe care sa rasara mai stralucitoare ca celelalte, dar si de data aceasta fata ii respinge apropierea si simte de data acesta o stare de caldura.
Alegoria este ca fata incapabila sa iasa din conditia ei si sa convietuiasca impreuna cu Luceafarul, aceasta ii cere sa devina muritor ca si ea.
La aceasta cerere, Luceafarul raspunde afirmativ din cuvintele sale reiesind sacrificial supreme pe care este gata sa-l faca “in schimb pe-o sarutare”, pentru a-i demosntra fetei ca o iubeste.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
