Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Nuvela istorica
Nuvela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir narativ,de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman), cu un conflict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si faptele sunt,de regula, verosimile.
se observa tendinta de obiectivare, naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje
intamplarile sunt relatate alert si obiectiv
relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura verosimilitatea, credibilitatea
se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise
detaliile au un rol semnificativ
I.Nuvela istorica
este inspirata din trecutul istoric
se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune
tema – inspirata din istoria nationala
subiectul prezinta intamplari istorice
personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice
epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati, comportament, obiceiuri, vestimentatie, limbaj)
Alexandru Lapusneanul ( Costache Negruzzi )
Prima nuvela istorica din literatura romana, „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei „Dacia literara” iar in 1857 in „Fragmente istorice”, ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pt. autorii care au cultivat-o ulterior.
Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica de factura romantica.
Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin si anume din „Letopisetul Tarii Moldovei”, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei pastrandu-se in limitele verosimilului.
Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564-1569 ).
Naratorul este omniscient, sobru, detasat, obiectiv, naratiunea se face la persoana a 3-a, iar perspectiva narativa este „dindarat”.
Naratiunea se desfasoara cronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea, cea mai des intalnita, dialogul si descrierea.
Nuvela este alcatuita din 4 capitole, fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia:
„Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei, adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine.
„Ai sa dai sama, doamna!…” este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul, amenintare adresata doamnei Ruxanda, sotia domnitorului.
„Capul lui Motoc vrem…” sunt cuvintele multimii de tarani, veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor, de saracie, de foamete, de viata lor devenita insuportabila.
„De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…” Alexandru Lapusneanul, aflat pe patul de suferinta, ii ameninta pe cei care l-au calugarit.
Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate. Paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui vindicativa, iar frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv.
Momentele subiectului:
Expozitiunea. Sub motoul „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”, Costache Negruzzi relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova,in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu cei 4 boieri trimisi de Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici.
Intriga cuprinde hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori.
Desfasurarea actiunii cuprinde o serie de evenimente declansate la reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boierilor, uciderea unor boieri, interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pt. a inceta cu omorurile si promisiunea pe care acesta i-o face.
Punctul culminant incepe odata cu al treilea capitol, care are ca moto „Capul lui Motoc vrem…” si sunt prezentate participarea si discursul domnitorului la slujba duminicala de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea revoltata si „leacul de frica” pt. doamna Ruxanda.
In capitolul al patrulea, este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Dupa 4 ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiul vremii. Deoarece cand isi revine ameninta sa-i ucida pe toti (inclusiv pe propriul fiu, urmasul la tron), doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Cruzimea actelor sale este motivata psihologic drept expresia dorintei de razbunare pt. tradarea boierilor in prima domnie.
Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. Conflictul exterior este de ordin social: lupta pt. putere intre domnitor si boieri si apare si un conflict secundar, intre domnitor si Motoc.
In desfasurarea narativa, Alexandru Lapusneanul este principalul element constitutiv, celelalte personaje gravitand in jurul personalitatii sale.El este un personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc). Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud, care guverneaza intr-o societate dominata de anarhie feudala.
Este caracterizat direct (de catre narator, de alte personaje, autocaracterizarea) si indirect (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, vestimentatie).
Apare antiteza ca modalitate de construire a personajelor, a faptelor acestora . Doamnea Ruxanda,este un personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete – cruzime, caracter slab – caracter tare.. Un alt personaj secundar este Motoc. El reprezinta tipul boierului tradator,viclean, las, intrigant. Nu urmareste decat propriile interese. Apoi apar Spancioc si Stroici ca personaje episodice, si personajul colectiv, multimea, care apare pt. prima data in literatura noastra.
Limbajul contine expresii populare, regionalisme si neologisme.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
