Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Obsesia omului insingurat
Alcatuiti un eseu nestructurat,in care sa comentati obsesia omului insingurat , in fata istoriei,a propriei constiinte,a semenilor si a mortii – tema cea mai acuta de meditatie a literaturii moderne.
Evolutia gandirii etice evidentiaza simptomele unei crize,daca avem in vedere mai ales contrastul dintre orientarea preocuparilor si solutiilor proprii aceste gandiri,pe de o parte,si problemele reale,care framanta omenirea contemporana-pe de alta parte. Luand pozitie critica fata de orientarea speculativa,abstracta,a gandirii filosofice si etice, existentialismul va face din « concretul » fiintei umane obiectul central al reflexiei filosofice,fara a fi reusit insa sa rezolve intr-o maniera satisfacatoare problemele ce au favorizat criza eticii burgheze,fiind el insusi o expresie particulara,dealtfel foarte semnificativa,a acestei situatii.
Referindu-se la natura preocuparilor si la valoarea rezultatelor obtinute de filosofia contemporana in problema omului,unul din principalii reprezentanti ai existentialismului , Martin Heidegger , declara : « Nici o epoca nu a avut atatea cunostinte variate despre om ,cate are cea actuala. Nici o epoca nu a putut obtine atat de repede si atat de usor aceste cunostinte ca cea actuala. Si totusi,nici o epoca nu a stiut atat de putin ce este omul,ca cea actuala.Niciodata pmul nu a constituit in asa masura o problema,ca in epoca noastra ».
De ce este necesara o filosofie a nuantelor ? in primul rand,fiindca totul curge, cum spune Heraclit,indoit obscurului. A fost socotit asa pentru adancimea invataturilor lui (dupa cum afirma Socrate) si pentru confuzia facuta intre totalitate,adica intre realul se trebuie sau poate fi cunoscut,si generalitate,fruct al cunoasterii,produs al mintii (Ariost).
Asa se explica dilatarea arhitectonicii gandirii fixate aprioric de Kant prin insusi jocul subiectiv al categoriilor, « imaginea lumii nefiind o copie a realitatii traite,ci o creatie a spiritului ».
Nuantele,care amplifica gandirea,oglindesc « realitatea traita,concretul trecut prin simturi,prin acele masini de facut abstractii,fiindca ne permit sa percepem calitati care nu pot exista separat in corpurile sau obiectele concrete intalnite si pe care le transforma in obiecte ale gandirii ». Ele oglindesc si istoria. Asa se obtine imaginea aproximativa a lumii,impletita cu cea a istoriei. Acest arbitrar aparent binefacator,fiindca satisface orgoliul omului care se crede constructor al universului sau,il departeaza nelinistitor de substanta lucrurilor.
Omul este insotit permanent de aceste intrebari obsedante :pot sau nu pot deveni stapan ;lumea este asa cum o gandesc eu,sau sunt condamnat sa alerg steril peste ea,cu jocul meu de ipoteze ? Totusi el cauta, in speranta ca va gasi calea adevarata catre ea,pentru a deveni astfel,stapanul ei. Nimeni nu-l poate feri insa de indoiala,incertitudine,disperare,impas si chiar incremenire. Sunt dezavantaje interne ale acestei fapturi ganditoare,ca si eroarea. In legatura cu aceste imperfectiuni sau nelinisti, putem stabili urmatoarele propozitii fundamentale ale spiritului universal,formulate filosofic :
• FILOSOFIA DETERMINARII este vorba de capacitatea noastra de a determina si de prizonieratul nostru perpetuu. Totusi,determinismul fie stiintific fie filosofic,fie mistic,nu considera ordinea universala ca ordne intemeiata pe robia legilor ce ne stapanesc,ci ofera posibilitatea iesirii din inlantuire prn cunoasterea acestor legi. Este legitima vointa nelcintita a omului de a cunoaste cauzele lucrurilor sau cauzele unice. Un optimist naiv,Kowalevscki,a redus istoria la aceasta formula simpla « la inceputul istoriei omului,libertatea era 0 ,iar inlantuirea 100.La sfarsit va fi invers ».
•FILOSOFIA HAOSULUI Nietzsche este de parere ca « totul este haos ». Aceasta nu inseamna ca totul este intamplator sau ca ne gasim in absenta necesitatii. El concepe haosul numai in sensul « lipsei ordinii » armoniei,intelepciunii si frumusetii. Aceasta nu-l impiedica sa proclame « amor fati »,dragostea fata de destin,oricum ar fi el,adica atitudinea dionisiaca fata de existenta. Este vorba de haosul perpetuu si nu de cel primordial transformat in cosmos,in mod spontan,prin vointa unui demiurg,sau, treptat-prin evolutie. Dar nici ratiunea universala a stoicilor,nici teologia aristotelica si nici haosul lui Nietzsche nu se intalnesc cu convingerea noastra. Daca ideile sunt chemate sa explice fara sa convinga,mturile sunt chemate « sa convnga fara sa explice » (Rabier)
•FILOSOFIA IMPASULUI intrebarile noastre privind universul si lucrurile ce-l compun,sfarsesc prin a ramane la forma de intrebare. Dar daca adevarul sta ascuns in lucruri, intrebarile noastre,cu care ciocanim la poarta lor,primind raspunsuri nesigure,false,sau ramanand fara raspuns,nu niseamna ca nu trebuie sa ne mai intrebam. Se dezvolta o adevarata arta « de a pune si de a discuta problema ».
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
