Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
PĂRŢILE PRINCIPALE ALE PROPOZIŢIEI
§ 1. Noţiuni generale
Există două părţi principale ale propoziţiei bimembre: subiectul şi predicatul. Subiectul şi predicatul sunt părţi independente ale propoziţiei. De ele depind părţile secundare. De exemplu: Inteligenţa lui Eminescu era îndreptată la ţintă (G. Călinescu). În acest exemplu cuvîntul lui Eminescu depinde de subiectul inteligenţa, iar la ţintă – de predicatul era îndreptată.
Subiectul este partea principală a propoziţiei care arată cine face acţiunea sau cui i se atribuie o stare, o calitate, o caracteristică ş.a.m.d. El răspunde la una din întrebările cine? ce? şi este exprimat, de regulă, printr-un substantiv, pronume sau alt cuvînt substantivizat la cazul nominativ numind o persoană (Sportul se antrenează), un obiect (Grădina a înflorit), un fenomen al naturii (Ninsoarea nu încetează), o noţiune abstractă (Gramatica este o ramură a lingvisticii).
Predicatul este partea principală a propoziţiei care indică ce face subiectul sau ce se comunică despre el. De regulă predicatul este exprimat printr-un verb la unul din modurile personale şi răspunde la una din întrebările ce face? ce este? cum este? Predicatul poate arăta o acţiune (Trenul merge), o stare (Cîmpul înverzeşte), o calitate (Clădirea şcolii este frumoasă), o posesie (Haina este a mea) ş.a.
În plan de legătură sintactică între cuvinte, deşi între subiect şi predicat avem legătură prin inerenţă, predomină totuşi subiectul, deoarece verbul-predicat se acordă cu el în număr şi persoană, şi invers. De exemplu:
Ei munceau cu tragere de inimă. (Ana Lupan)
Aici predicatul munceau se acordă cu subiectul Ei în număr (plural) şi persoană (persoana III).
La nivel funcţional predomină predicatul, deoarece la determinarea numărului de propoziţii într-o frază ţinem cont de numărul verbelor, al predicatelor.
§ 2. Subiectul. Exprimarea subiectului
Subiectele sunt de două feluri: logice şi gramaticale. Subiectul gramatical indică agentul acţiunii (Colţunaş s-a pornit spre un ungher tixit cu aparatură electrică. Arh. Cibotaru) sau persoana sau obiectul despre care se comunică ceva cu ajutorul predicatului (Spitalul este în cîmp. La o margine de sat. V. Marlev).
Subiectul logic numeşte, de obicei, persoana sau obiectul care face acţiunea, adică agentul ei. De regulă, el coincide cu subiectul gramatical, dacă predicatul este nominal sau un verb la diateza activă. De exemplu:
Postelnicul a lovit şi el o dată cu tărie (M. Sadoveanu).
Peste ambele izvoare
Luna bate prin ramuri,
Împrejuru-ne s-adună
Ale curţii mîndre neamuri.
(M. Eminescu)
În exemplele analizate cuvintele postelnicul, luna, neamuri sunt subiecte gramaticale şi logice.
Există şi propoziţii cu două subiecte: unul gramatical, care stă la cazul nominativ şi suferă acţiunea exprimată de predicat, adică este agentul ei, dar se află la acuzativ avînd funcţie de complement indirect. De exemplu:
Cristina era îmbătată de mireasma florilor şi a ierburilor. (G. Meniuc)
Aici subiectul gramatical este cuvîntul Cristina care stă la nominativ şi suferă acţiunea exprimată de predicatul la diateza pasivă era îmbătată. Subiectul logic, adică agentul acţiunii, este cuvîntul mireasma care, fiind la acuzativ, în propoziţie îndeplineşte funcţia complementului indirect.
La transormarea construcţiei pasive în construcţie activă subiectul logic devine gramatical, iar cel gramatical capătă funcţie de complement direct: Mireasma florilor şi a ierburilor o îmbată pe Cristina.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
