Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Pasa Hassan - caracterizarea personajelor
George Cosbuc este intaiul poet ardelean care s-a identificat cu poporul din care face face, cantandu-i bucuriile si durerile.
In cuprinsul baladei, G. Cosbuc realizeaza doua portrete memorabile, folosind hiperbola si antiteza. Poetul scoate in evidenta trasaturile fizice si insusirile morale ale celor doua personaje principale, Mihai Viteazul si pasa Hassan, folosind caracterizarea directa (facuta de autor, de alte personaje si autocaracterizarea) si indirecta, desprinsa din gesturi, imbracaminte, din vorbe si atitudine.
In primele strofe ale baladei, poetul aduce in prim-plan imaginea voievodului roman, realizata gradat. Mai intai apare "calare", "cu fulgeru-n mana", facand carare printre dusmani. Apoi intra-n urdie "ca lupu-ntre oi", o risipeste, o loveste necrutator, o vantura "ca pe o pleava" nefolositoare. Cu ajutorul verbelor la indicativ prezent si la gerunziu, poetul il prezinta pe Mihai intr-o continua miscare, "navala nebuna", semanand moarte in jurul sau: "trecand", "facand", zareste, se-ntoarce, alege, se-nvarte roata, intra, o frange, o bate, o vantura, "e suflet de vant"(metafora), imprastie, "cutreiera campul, taind de pe cai", "vine furtuna".
In ochii ingroziti ai pasei, imginea voievodului creste, atingand proportii uriase. In strofa a opta, silueta sa este conturata prin imagini vizuale, auditive si motorii.
"Salbatecul voda e-n zale si-n fier
Si zalele-i zuruie crunte,
Gigantica poart-o cupola pe frunte,
Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,
Iar barda-i din stanga ajunge la cer,
Si voda-i un munte."
Epitetul asezat in inversiune, "salbatecul voda", sugereaza hotararea romanului de a nimici dusmanul. Aprigul voievod este imbracat in armura; zalele si fierul zuruie crunt, dezvaluind indarjirea cu care se napustea asupra paganilor. "Zalele-i zuruie crunte"- constructie anomatopeica, care parca porunceste moartea dusmanilor. Caciula e o cupola gigantica, barda-i ajunge la cer sunt imagini care creeaza senzatia unui munte, "Si voda-i un munte." Metafore personificate: "vorba-i e tunet, rasufletul ger", fixeaza mai bine personalitatea voievodului care imprastie groaza in jurul sau, care imprumutase forta naturii dezlantuite.
In antiteza perfecta cu Mihai Viteazul este prezentat pasa Hassan. Alaturi de drum,"departe de lunca", pus pe fuga, Hassan fricos si las, apare permanent in contrast cu neinfricatul voievod roman. Ca si Mihai, Hassan este caracterizat direct si indirect. Fuga pasei spre tabara turceasca este evidentiata in ultimele patru strofe ale baladei.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
