Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Poluarea din Sannicolau-Mare
I.PREZENTARE GENERALA
Terra , planeta care spunem ca-i a noastra , ne asigura conditiile necesare vietii. Natura ne-a fost alaturi si ne-a oferit tot ce ne este de trebuinta . Nestiinta si nepasarea umana au actionat insa nefast asupra Pamanatului. Acum intreaga omenire trebuie sa actioneze cat mai rapid pentru ca viata pe Pamant sa mai poata exista.
„Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.).
1.1Efectele pe scara larga
De-a lungul anilor , stiinta si tehnica au cunoscut evolutii spectaculoase , ele au contribuit la inbunatatirea nivelului de trai , au creat locuri de munca , au dus la dezvoltarea economica. Omenirea insa a uitat ca daca natura ne ofera atatea, este si ea datoare sa ocroteasca Pamantul. Abea in ultimii zeci de ani , cercetatorii au tras alarma si avertizeaza ca insasi viata pe Pamant este in pericol , daca ne se vor lua masuri impotriva poluarii. Inaltele cosuri de fum existente in industrie au dus la poluarea atmosferei pana cand in unele zone aerul nu putea fi respirat .
Modernizarea agriculturii a dus la utilizarea excesiva a pesticidelor care au alterat calitatea solului si a aerului. Deversarea deseurilor in apele de suprafata sau cele subterane au dus la efecte dezastroase asupra ecosistemelor.
Din pacate semnalul de alarma a fost tras in unele zone , mult prea tarziu , cand raul facut nu mai putea fi inlaturat! Tot mai des se vorbeste de incalzirea globala a atmosferei ca rezultat al efectului de sera , fenomen care ar putea duce la topirea partiala a calotei glaciare .
S-a constatat deja ca au disparut multe specii de plante si animale , Pamantul se razbuna adesea prin alunecari de teren , bolile i-au luat adesea forma epidemiilor , ploile acide au distrus intinse terenuri care nu au mai putut fi repuse in circuitul economic . Marile aglomerari urbane au cunoscut si efectele poluarii fonice si indirect confortul vietii umane scade iar starea de stres duce adesea la boli psihice.
Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul New York, New England si in estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorate de aceasta ploaie acida, astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare.
Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii ’40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 , permite energiei solare sa patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. Oricum, rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate in anii ’80 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.
In prezent organizatiile mondiale atrag atentia statelor lumii de pericolul in care se afla Terra si solicita guvernelor tuturor tariilor sa-si uneasca fortele in lupta cu poluarea de orice tip.
1.2.Poluarea solului
Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de masurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este în general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii în apa sau în stare uscata ori semiuscata. Noroiul contine cantitati importante de substante nocive, precum azotul si fosforul.
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse în contact cu solul. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamântul sã nu reprezinte focare de infectie. Multe locuri în care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case.
Utilizarea pe scara larga a îngrasamintelor poate diminua capacitatea bacteriilor de a descompune substantele organice si de a crea substantele nutritive necesare plantelor. Pesticidele dauneaza si ele atat bacteriilor cat si altor microorganisme utile din sol.
1.3.Poluarea apei
Poluarea apei este orice alterare fizica ,chimica sau bacteriologica a apei peste limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect, de activitati umane care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile pentru care e folosibila inainte de a deveni alterata.
Apa pura nu exista in natura ,dar proprietatile ei trebuie sa fie cunoscute deoarece in raport cu aceasta apa se stabileste calitatea apelor naturale.
Apa naturala contine impuritati dispersate sub forma de particule de natura minerala si organica ,dizolvate sau in suspensie formand un sistem dispersat cu concentratie mica.
Substantele dizolvate au un grad de dispersie moleculara sau ionica formand solutii. In apa se gasesc dizolvate:
1)gaze(oxigen,azot,CO2);
2)substanae minerale(cloruri ,sulfati ,bicarbonati de Na,K,Mg);
3)substante organice.
1.4.Poluarea aerului
Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze. Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, îndeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria alimentara, ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoarelor etc.
Abstractie facand doar unele unitati industriale plasate în plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc în orase, fie creeaza ulterior orase. Asa ca primele victime sunt orasenii. Exista de acum un numar apreciabil de "infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate: aer viciat, zgomot, aglomeratie. In asemenea locuri ,cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar, este de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase. Abordand aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi.
Aerul este izvorul de oxigen al vietuitoarelor, necesar respiratiei. El este generatorul de energie prin arderile diferitelor substante. In acelasi timp aerul este sursa de dioxid de carbon necesar fotosintezei, sursa de azot necesar plantelor etc.
Poluarea aerului se produce prin emisia unor gaze si pulberi solide fine in atmosfera (provenite din arderile diferitilor combustibili casnici, combustibili industriali, combustibili pentru motoarele masinilor de transport etc.).Putem specifica faptul ca acesti poluanti se resimt puternic dimineata.
1.5.Poluarea fonica
Este ciudat ca cercetarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Cand se fac masuratori, este important de luat in seama ca efectul asupra urechii umane nu depinde doar de intensitatea sunetului, ci si de frecventa sa, unele zgomote de frecventa inalta suna mai tare decat frecventele mai joase la acelasi nivel de dB. Scara utilizata de obicei este scara ingreuiata „A”, exprimata dB(A), aceasta scara nu poate fi tratata aritmetic, dublarea nivelului de zgomot nu dubleaza nivelul de dB(A).
Nivelele maxime general acceptabile de zgomot pentru diferite tipuri de medii de lucru si reactiile estimate ale orasului la nivele inalte de zgomot masurate in dB(A) sunt:
Ateliere si cladiri de constructii unde comunicarea este necesara: 70dB
Birouri si camere de control, precum si alte locuri unde este necesara comunicarea faciala: 60dB
Birouri generale: 50dB
Birouri private si camere mici de conferintã: 45dB
Birouri si camere de conferinta unde este necesar un standard inalt: 35dB
Reactia estimata a orasului la zgomot este:
Pentru : 0 dB Nu s-a observat vreo reactie
Pentru : 5 dB Plangeri sporadice
Pentru : 10 dB Plangeri frecvente
Pentru : 15 dB Amenintari de reactie a comunitatii
Pentru : 20 dB Actiune viguroasa a comunitatii
Alti factori care transforma sunetul intr-un agent de poluare sunt persistenta zgomotului (daca este constant, intermitent sau ocazional), promptitudinea lui (daca creste treptat sau apare exploziv) si perioada de zi în care apare.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
