Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Prima literatura a oricarui popor
Folclorul este prima literatura a oricarui popor , căci , din cele mai vechi timpuri, când încă nici nu exista ideea de scris , oamenii au simţit nevoia de a-şi exprima sentimentele , trăirile de orice fel . Poporul nostru are un folclor foarte bogat şi variat , atât din punct de vedere tematic , cât şi din cel al bogăţiei speciilor pe care le cuprinde .
Noi , cei de astăzi , putem să ne dăm seama de varietatea doinelor si baladelor pe care omul simplu , din popor , le-a cântat în versuri de o neasemuită frumuseţe de-a lungul timpului .
Baladele populare sunt cântece pe care poetul anonim le-a creat şi care constituie o adevărată bogăţie pentru folclorul românesc .
“Mioriţa” a fost descoperită de Alecu Russo în Munţii Vrancei şi publicată de Vasile Alecsandri în volumul său de poezii populare (1852) . Balada s-a transmis multă vreme pe cale orală , de aceea se cunosc peste 1000 de variante ale acesteia . Alături de “Traian şi Dochia” , “Meşterul Manole” şi “Zburătorul” , ea reprezintă unul dintre miturile noastre fundamentale , care ne definesc ca popor , este mitul existenţei pastorale . Este o baladă pastorească pentru că este inspirată din viaţa păstorilor .
Srtuctura epică a baladei este simplă , liniară şi nu înregistrează un final definit . Motivul fundamental al acestei balade este omorul tăinuit unei fiinţe dragi şi modalitatea de a fi comunicat alegoric . “Mioriţa” se compune din şase motive : motivul transhumanţei , motivul complotului , motivul mioarei năzdrăvane , motivul testamentului , motivul alegoriei moarţii ca nuntă şi motivul măicuţei bătrâne .
Motivul transhumanţei debutează prin înregistrarea cadrului definitoriu naţional cu alternanţa munte/şes , cadru care va fi analizat ca “spaţiu-matrice“ de Lucian Blaga . Este în acelaşi timp un spaţiu mitic , fără repere concrete , cu o aură de fantastic şi fabulos , care evocă totodată un acord deplin între om şi natură prin cele două metafore cu valoare simbolică : “Pe-un picior de plai , / Pe-o gură de rai” . În felul acesta spaţiul devine benefic şi se poate interpreta integrarea ciobănaşului în natură ca o prelungire a influenţei exercitate de acest spaţiu asupra omului , care nu mai este terorizat de moarte , ştiind că existenţa sa poate fi continuată în elementul natural .
Împrejurările social-politice în care a fost creată “Mioriţa” pot fi localizate în epoca marilor mişcări de transhumanţă păstorească ce legau Transilvania de Moldova şi Muntenia . Repetiţia numeralului trei subliniază simetria , generalul , individualizat apoi prin enumeraţie : “Unu-i moldovan , / Unu-i ungurean / Şi unu-i vrâncean “ .
Motivul complotului celor doi ciobani (ungurean şi vrâncean) sugerează distrugerea echilibrului , a seninătăţii din prima secvenţă . Intensa participare afectivă a creatorului anonim este aici reliefată prin prezenţa dativului etic : “Ca să mi-l omoare” . Motivaţia gestului celor doi oieri este invidia , deoarece crima este justificată astfel : “Că-I mai ortoman / Ş-are oi mai multe , / Mândre şi cornute , / Şi cai învăţaţi , / Şi câni mai bărbaţi.“ . Din versurile de mai sus se desprind câteva trasături morale ale eroului , şi anume hărnicia , dragostea şi devotamentul cu care acesta îşi face meseria .
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
