Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Protectia mediului 2
Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii.
Pâna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamântului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc în aer, apa si în sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate în atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, în general, si direct sau indirect asupra omului.
La acest sfârsit de secol si început de mileniu, lumea se afla în efervescenta. Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, într-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului înconjurator. În tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem înca un semnal de alarma legat de mediul înconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra.
“Mediul natural”, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci când vorbeste despre mediul înconjurator.
O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare în parte un “ecosistem” care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu în cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational – omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzând atât de factori terestri, cât si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa întelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelas timp.
Mediul înconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupând o dubla pozitie: de “component” al mediului si de “consumator”, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de “mediu înconjurator” are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate în toata complexitatea lor.
Prin “resurse naturale” se întelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurator ce pot fi folosite în activitatea umana:
resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili;
resurse regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente – energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.
În întreaga activitate a mediului înconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului înconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de “mediu înconjurator” cuprinde de fapt, toate activitatile umane în relatia om-natura, în cadrul planetei Terra.
Când se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci între toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o strânsa interdependenta.
În toate civilizatiile care s.au dezvoltat pâna în secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,”pamântul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii”, viata era organizata în jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce îi era necesar. Energia chieltuita corespundea în esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara înmagazinata în paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a râurilor sau mareelor, fortei eoliene.
Natura reusea pâna la urma sa refaca padurile taiate, vântul care unfla velele, râurile care puneau în miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, în special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, încercarea omului de a domina în lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, începe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult decât cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Alvin Toffler observa cu sarcasm: “Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, în loc sa traiasca din dobânzile pe care le dadea acest capital!”.
Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii îngrijoratoare, prin acumularea lor provocând alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre în fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
