Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Reflectarea fenomenului de violenta in presa scrisa
Violenta si agresivitatea reprezinta fenomene sociale complexe, ale caror modalitati de manifestare, consecinte sociale si moduri de solutionare intereseaza atât factorii institutionalizati de control social cât si opinia publica. Violenta si agresivitatea sunt fenomene care se completeaza si care genereaza o serie de consecinte negative si distructive asupra structurii si stabilitatii sociale si provoaca stari demoralizatoare si de insecuritate la nivelul grupurilor si indivizilor.
Desi cauzele violentei sunt diversificate, studiile si cercetarile întreprinse pe aceasta tema releva ca – sursele – sunt alimentate de perpetuarea unor structuri economice, politice si sociale deficitare care sunt incapabile sa atenueze, în anumite momente dificultatile economice, inflatia, saracia si somajul, inegalitatile si inechitatile între indivizi si grupuri sociale. Violenta, în virtutea desfasurarii sale spectaculoase, beneficiaza din partea mass-mediei de o extindere la scara sociala extrem de larga.
Expunerea prelungita la violenta prin mass-media poate sa aiba efecte cumulative directe asupra tinerilor si asupra lumii adulte si un efect pe termen lung din ce în ce mai nociv asupra valorilor general admise de societate.
Considerând ca fenomenul violentei în România are o determinare multicauzala, lucrarea de fata îsi propune o inventariere a principalelor aspecte teoretice, metodologice si practice legate de specificul si particularitatile acestui fenomen în conditiile societatii noastre.
Lucrarea este structurata pe capitole, cinci la numar, acestea având dupa caz, mai multe sau mai putine subcapitole. Într-o prima parte a lucrarii sunt prezentate unele perspective teoretice si modele conceptuale privind fenomenul de violenta, accentul fiind pus pe însasi definitia de violenta (concept si structura), formele de manifestare si sursele de influentare.
În capitolul al doilea, sunt expuse principalele teorii explicative ale impactului realizat de proliferarea voilentei in mass-media.
În capitolul al treilea, pornind de la definirea senzationalului, prezentam – într-o preancheta ce precede analiza proriu-zisa din capitolul IV – maniera în care presa scrisa “uzeaza” de diverse stiri despre violenta, exploatând în acest fel slabiciunea publicului românesc pentru senzational.
În al patrulea capitol – care reprezinta si baza practica a acestei lucrari – am realizat analize pe „orizontala” si pe „verticala” ale diferitelor articole selectionate din cotidienele alese, respectiv, Ziua, Evenimentul Zilei si National.
Capitolul al cincilea prezinta controlul si prevenirea violentei si evident opinii proprii despre tratamentul si combaterea fenomenului.
CAPITOLUL I
CE REPREZINTA FENOMENUL DE VIOLENTA
1.1.DEFINITIE SI CONCEPT. PRECIZARI TERMINOLOGICE.
Evolutia societatii contemporane, evidentiaza faptul ca, în pofida intensificarii interventiilor statului, justitiei si administratiei în actiunea de prevenire si combatere a delicventei si criminalitatii, asistam la o extensie a actelor de violenta si agresivitate, îndreptate împotriva persoanelor, patrimoniului public sau privat.
În România de azi, fenomenul de violenta reprezinta o problema sociala complexa, ale carei modalitati de manifestare, consecinte sociale si moduri de solutionare intereseaza atât factorii institutionalizati de control social cât si opinia publica. Este important de remarcat si faptul ca inegalitatile sociale dintre indivizi si grupurile sociale, crizele economice, inflatia, saracia, somajul genereaza stari conflictuale si tensiuni sociale.
În Dictionarul Politic, din 1975, violenta avea o definitie stiintifica si anume : „aplicarea fortei în relatiile interumane sau interstatale, recurgerea la presiune psihologica si chiar la exterminare fizica, pentru a se obtine supunerea fata de o vointa straina”.
În Dictionarul Explicativ al Limbii Române, editia 1984, violenta este „însusirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tarie (2); lipsa de stapânire în vorbire sau în fapte, vehementa, furie (3); faptul de a întrebuinta forta brutala, constrângere, violentare, siluire, încalcarea ordinii legale (4); fapta, violenta, impulsiva (5)”.
În zilele noastre, conotatia cuvântului violenta a capatat noi aspecte în Dictionarul Limbii Române pentru Elevi si anume, „violenta” reprezinta în primul rând o „însusire, caracter a ceea ce este violent; putere mare, intensitate, tarie”; în al doilea rând, „lipsa de stapânire în vorba sau în fapte, vehementa, furie”; în al treilea rând, „faptul de a întrebuinta forta brutala, constrângere, violentare”.
Fenomenul este generalizat si se regaseste în toate societatile, fie ele si occidentale sau foste comuniste, cu precizarea ca aceasta crestere a actelor de violenta este mult mai accentuata în toate tarile foste comuniste, decât în cele occidentale.
Îngrijorator este mai ales ritmul de crestere, modificarile în structura criminalitatii, în directia „marii criminalitati” si mai ales a violentei.
Dintr-un studiu comparativ referitor la evolutia criminalitatii în capitalele est-europene (Varsovia, Praga, Budapesta, Bucuresti, Sofia, Moscova) a reiesit ca din cele 22 de motive de neliniste prezentate subiectilor investigati, violenta, ca si crima organizata ocupa primele doua locuri, cu un procent de 75% si respectiv 70%, fata de degradarea starii sociale 55%, de razboi sau pericol 57%, sau somaj 48%.
Alarmante sunt si modificarile de ordin calitativ ce au intervenit. De la tipul de violenta primitiv, legat în special de consumul de alcool, precum si violenta de tip pasional, se trece la o violenta de tip utilitar (tâlharii, omorul de interes material), sau asociate crimei organizate (traficul de stupefiante, furtul de masini etc.).
Reprezentând o problema sociala, ale carei modalitati de manifestare si solutionare, intereseaza atât factorii de control social (politie, justitie, administratie), cât si opinia publica, asemenea tipuri de delicte si crime comise prin violenta, tind sa devina deosebit de intense si deosebit de periculoase pentru stabilitatea si securitatea institutiilor, grupurilor; indivizilor, fiind asociate de multe ori, cu cele din crima organizata, terorism si violenta institutionalizata, specifice „subculturilor” violentei si crimei organizate. Dificultatile întâmpinate în definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt determinate atât de varietatea formelor de violenta întâlnite în diferite societati, cât si de diferentele în ceea ce priveste sanctionarea si pedepsirea acestora, mai ales ca, de multe ori violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale ce îsi au propria lor etimologie. Totodata, aprecierea si definirea violentei se face în functie de anumite criterii istorice, culturale si normative, de ordinea sociala existenta la un moment dat într-o societate, de anumite interese sociale si politice, dar si în functie de anumite criterii si contexte subiective si accidentale, care sunt relative spatial si temporal (atât de la o societate la alta, cât si de la o perioada la alta).
Violenta nu constituie totusi un fenomen nou, aparitia si evolutia ei fiind strâns legata de evolutia indivizilor, grupurilor, organizatiilor, institutiilor si societatilor umane. Pentru acest motiv, unii specialisti si cercetatori considera ca violenta constituie o permanenta umana, fiind legata de esenta umana si de functionarea societatii. Ea este amplificata în prezent de actele de terorism si crima organizata. Comise în scopul de a inspira frica, spaima în rândul opiniei publice, constau într-o serie de delicte si crime ce violeaza drepturile si libertatile individului (omoruri, asasinate, violuri, agresiuni fizice).
În momentul de fata, alaturi de violenta primitiva, ocazionala, pasionala sau utilitara, se constata amplificarea si proliferarea violentei rationale, specifica crimei organizate.
De asemenea, asistam la o „internationalizare” a violentei la nivelul diferitelor societati, state si natiuni, prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime ce transgreseaza si interpeleaza diferite arii geografice, culturale si normative, ceea ce implica identificarea unor noi forme de prevenire, combatere si neutralizare a violentei si crimei organizate la nivel national si international.
Durkheim afirma: „crima este normala, fiindca o societate în care ar lipsi este cu totul imposibila”. Este normala existenta unui anumit nivel al criminalitatii, dar acest nivel nu trebuie sa fie foarte ridicat. Ceea ce îngrijoreaza astazi, este tocmai faptul ca violenta, este din ce în ce mai mult prezenta în viata cotidiana.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
