Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Sapunuri
Sãpunurile sunt sãruri alcaline ale acizilor grasi superiori, care rezultã prin substituirea atomului de hidrogen din grupa carboxil – COOH, cu un metal alcalin, în special Na sau K.
Acizii superiori grasi care intrã cel mai frecvent în compoziþia sãpunurilor de sodiu si potasiu (folosite cel mai mult) sunt acizii saturaþi; stearic (C18), palmitic (C16) si dintre acizii grasi nesaturaþi, acidul oleic (C18).
Prepararea sãpunurilor. Sãpunurile se pot prepara prin douã metode:
1)prin acþiunea NaOH sau Na2CO3 asupra acizilor grasi obþinuþi prin hidroliza grãsimii;
2)prin saponificarea grãsimilor care se face, în general, cu hidroxid alcalin (NaOH sau KOH).
Pentru fabricarea sãpunului se pot folosi cele mai diferite grãsimi, cum sunt: grãsimile de bovine, ovine, uleiuri vegetale etc.
În industrie, sãpunul se obþine prin încãlzirea grãsimii cu vapori de apã la 100o, introdusi direct în grãsime. Apoi se adaugã treptat soluþie de hidroxid de sodiu. Sãpunul rezultat este separat de apa care conþine glicerinã, prin adãugarea de sare. În soluþia concentratã de sare, sãpunul este insolubil si se separã la suprafaþã, iar la fund rãmâne un reziduu care conþine glicerinã. Pentru a da sãpunurilor o consistenþã mai bunã, se adaugã în masa de sãpun, încã lichidã, diferite materiale de umpluturã ca: talc, colofoniu etc. Pentru întrebuinþãri speciale se fabricã sãpunuri cu anumite adaosuri, substanþe colorate, parfumuri etc.
Proprietãþi fizice si chimice. Calitãþile sãpunurilor depind de doi factori: a) de natura acidului gras superior si b) de natura metalului care substituie hidrogenul din grupa carboxil, -COOH.
De pildã, acizii grasi superiori (C12-C18) conferã sãpunurilor cele mai bune calitãþi de spãlare; acizii grasi saturaþi (solizi) dau sãpunuri tari, în timp ce acizii grasi nesaturaþi (lichizi) dau sãpunuri lichide si moi.
De asemenea, sãpunurile de sodiu sunt tari, pe când cele de potasiu sunt lichide si moi.
Dupã consistenþa lor sãpunurile se pot clasifica în:
sãpun clei, obþinut prin una din metodele de preparare arãtate mai sus, din care nu a fost separatã lesia rezidualã prin precipitare cu electroliþi (NaCl);
sãpun de miez, sãpun tare de sodiu, obþinut prin saponificarea acizilor grasi sau a grãsimilor, urmatã de precipitarea sãpunului cu electroliþi;
sãpun lichid, obþinut prin diluarea cu apã a sãpunului pastã si adãugarea de unor substanþe care împiedicã gelatinizarea (glicerinã, alcool, sãruri de amoniu etc.).
Densitatea sãpunului este mai micã decât a apei.
Sãpunurile metalelor alcaline (Na si K) se dizolvã în apã.
Deoarece ele sunt sãruri ale unor acizi slabi (acizi grasi) cu hidroxizi puternici (NaOH, KOH), prin dizolvarea în apã hidrolizeazã, iar NaOH format poate ataca þesãturile de lânã, mãtase, degradându-le. De aceea este contraindicat de a se spãla asemenea þesãturi cu sãpun obisnuit (de sodiu sau de potasiu). Sãpunurile de potasiu se dizolvã mai bine decât cele de sodiu, în timp ce sãpunurile metalelor alcalino-pãmântoase (sãpunurilor de calciu) si ale metalelor grele (sãpunurilor de plumb) sunt insolubile în apã.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
