Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Spatiul public contemporan si rolurile tipurilor de putere
Epoca actuala ar fi, poate, mai curînd epoca spatiului. Sîntem în epoca simultanului, a juxtapunerii, a aproapelui si departelui, a alaturatului, a dispersatului. Ne aflam într-un moment în care lumea se percepe pe sine mai putin, cred, ca o mare viata care s-ar dezvolta în timp, cît ca o retea ce leaga puncte si îsi urzeste „labirintul”.
Nelinistea de azi priveste în mod fundamental spatiul, în mult mai mare masura decît timpul; timpul nu apare, probabil, decît ca unul din jocurile de distributie posibile între elemente ce se repartizeaza în spatiu.
În ciuda tuturor tehnicilor care îl invadeaza, în ciuda întregii retele de cunostinte care permit determinarea si formalizarea sa, spatiul contemporan nu este, poate, în întregime desacralizat – spre deosebire, desigur, de timp, care a fost desacralizat în secolul al XIX-lea. A existat, fireste, o anumita desacralizare teoretica a spatiului, dar noi înca nu am ajuns, poate, la o desacralizare practica a spatiului. Si poate ca viata noastra asculta înca de un anumit numar de opozitii de care nu ne putem atinge, carora institutia si practica n-au îndraznit sa le aduca atingere; niste opozitii pe care le admitem ca date: acelea, de pilda, între spatiul privat si spatiul public, între spatiul familiei si spatiul social, între spatiul cultural si spatiul util, între spatiul de distractie si spatiul de munca; toate continua înca sa fie animate de o surda sacralizare.
Spatiul în care traim, de care sîntem atrasi, în care se petrece tocmai erodarea vietii, timpului si istoriei noastre, acest spatiu care ne macina si ne brazdeaza este în el însusi un spatiu eterogen. Altfel spus, noi nu traim într-un soi de vid, în interiorul caruia s-ar putea situa indivizi si lucruri. Nu traim în interiorul unui vid care s-ar colora cu diferite umbre si lumini, traim înauntrul unui ansamblu de relatii care definesc amplasamente ireductibile unele la altele si absolut nesuperpozabile.
Jurgen Habermas arata ca „o data cu dezvoltarea principiului publicitatii”, sfera publica s-a format prin „procesul critic pe care persoanele private, folsindu-si în mod public ratiunea, îl întemeiaza împotriva dominatiei absolutiste”. Dar, odata cu extinderea relatiilor economice de piata, sfera publica devine o sfera a socialului care substituie „uzul public al ratiunii” cu „consumul depersonalizat” al societatii de masa”. Societatea de masa se caracterizeaza prin anonimitate, grupari de tip asociativ, economie diversa, specializarea rolurilor si statusurilor, optiuni individuale în afara normelor si valorilor traditionale, viata sociala concentrata pe ocupatie. În zilele noastre, timpul eliberat de ocupatii profesionale desemneaza rezerva de privatitate. Însa aceasta rezerva de privatitate delimitata ca domeniu al timpului liber este subordonata consumului.
În spatiul social, interactiunea dintre indivizi se manifesta prin intermediul rolurilor multiple pe care indivizii le joaca. Normele sunt o obligatie specifica rolului, constituind regulile care guverneaza conduitele individuale si colective. Grupurile sociale tind în mod spontan sa genereze norme a caror functie este crearea unui cadru colectiv de actiune, baza a consensului. Rolurile si normele adoptate de catre indivizi sunt determinate de contextul si spatiul interactiunii umane.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
