Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Argumentele unicameralismului
Un prim argument tine de filosofia politica si sustine faptul ca suveranitatea este indivizibila, deci nu este posibila, in principiu, divizarea reprezentarii nationale, expresie a acestei suveranitati. Se justifica preponderenta organului legislativ unicameral asupra Executivului. Un al doilea, mult mai frecvent invocat si mai pragmatic, se refera la functionarea institutiilor. Astfel, daca cele doua Camere sunt alese in acelasi moment, pentru aceeasi durata si de aceeasi maniera, ceea ce comporta acelasi tip de sufragiu, acelasi mod de scrutin si acelasi corp electoral, ele exprima acelasi interes, au aceeasi compozitie si, in consecinta, divizarea Parlamentului in doua Camere este inutila. Daca a doua Camera nu este o copie mai mult sau mai putin fidela a celei dintai, bicameralismul poate deveni o piedica in calea legiferarii, producand un blocaj institutional. Daca majoritatile celor doua Camere difera, exista riscul ca legea sa fie blocata, in cazul bicameralismului egalitar, sau intarziata, in cazul celui inegalitar, consecinta grava pentru stat, care se vede in imposibilitatea de a indeplini functia sa esentiala – realizarea dreptului. De asemenea, se afirma ca existenta celei de-a doua Camere diminueaza forta Legislativului in Executiv.
Pentru ilustrarea sistemului s-a ales modelul danez, grec si finlandez deoarece sunt reprezentative pentru sistem si fiecare are particularitati semnificative care demonstreaza diversitatea si complexitatea sistemelor de guvernare in cadrul U.E.
Modelul Danez
Pana in 1953 cand a fost revizuita Constitutia, Parlamentul Danez a avut doua camere: Landsting-ul (camera superioara) si Folketingul (Adunarea Poporului).
Dupa acest moment Landstingul a fost suprimat.
Folketing-ul este compus din 179 deputati alesi prin vot universal direct, doi din acestia fiind alesi pentru insulele Feroe si 2 pentru Groenlanda. Durata legislaturii este de 4 ani, putand fi scurtata ca urmare a pierderii de catre Guvern a majoritatii in parlament ori din alte motive.
Procedura consta in dizolvarea Adunarii Poporului pronuntata de rege la cererea primului ministru. Este un mijloc comod de rezolvare a unor crize ministeriale sau a unui blocaj parlamentar determinat de destramarea coalitiei majoritare.
Singurele limitari ale competentelor Parlamentului vizeaza respectarea Constitutiei care este asigurata printr-un control al constitutionalitatii legilor, care poate fi exercitat de orice tribunal.
Conform Constitutiei procedura legislativa presupune 3 examinari succesive a proiectelor si propunerilor legislative de catre parlament, la intervale de cateva zile.
Dreptul de a formula si dispune amendamente apartine atat parlamentarilor cat si Guvernului. Proiectele de lege neadaptate pe parcursul unei sesiuni, devin caduce, guvernul neavand la dispozitie nici un alt mijloc de a forta adoptarea, decat amenintarea cu demisia sau dizolvarea Parlamentului.
Promulgarea legii nu se face automat, regele avand posibilitatea de a o refuza.
Procedura legislativa necesita si un referendum, daca este impus de Constitutie sau daca 1/3 din numarul parlamentarilor o cer, in termen de 3 zile de la adoptarea legii.
Modelul grec
Cu exceptia regimurilor instituite prin constitutiile efemere din 1832, 1884, 1927, Grecia a avut intotdeauna parlament unicameral(Vouli Ton Ellinon).
Conform Constitutiei din 1975 numarul membrilor Camerii Deputatilor este intre 200 si 300, Codul Electoral fixandu-l la 300, alesi prin sufragiu universal direc, pentru o perioada de 4 ani.
Parlamentul poate fi dizolvat de Presedintele republicii, dizolvarea fiind obligatorie cand Parlamentulnu reuseste sa aleaga noul Presedinte al Republicii si facultativa, cand doua guverne succesive au demisionat; Parlamentul a refuzat investitura a doua guverne succesive; compozitia Camerei nu permite o guvernare stabila si pentru referendum national in probleme de interes national a caror solutie guvernamentala nu a fost aprobate de parlament.
Controlul constitutionalitatii legilor este exercitat de tribunale iar competentele Parlamentului sunt limitate de garantiile constitutionale ale drepturilor fundamentale si alte cateva dispozitii scrise in Constitutie.
Reglementarea structurilor interne si a functionarii serviciilor statului, este rezervata puterii executive si se face prin decrete organice emise de Presedintele Republicii.
O propunere legislativa sau un proiect legislativ guvernamental trebuie sa treaca printr-o singura examinare in Parlament, daca deputatii nu decid altfel. Pentru adoptare este nevoie de majoritatea voturilor celor prezenti.
Presedintele are dreptul sa ceara reexaminarea legii inainte de promulgare iar Parlamentul poate delega presedintelui puterea de a legifera prin ordonante, intr-un cadru stabilit printr-o lege de abilitare.
Masurile de ordin legislativ stabilite de Presedinte, in caz de urgenta, trebuie supuse ratificarii Parlamentului in termen de 40 de zile.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
