cursuri cursuri cursuri cursuri cursuri cursuri
cursuri
cursuri
cursuri
Cursuri    Tutoriale    Teste    Referate    Jocuri
 
 
cursuri Am uitat utilizatorul cursuri Am uitat parola
cursuri online Cursuri online
Cursuri online gratuite
cursuri online Tutoriale
Cum sa faci orice
cursuri online Teste online
Testeaza-ti cunostintele
cursuri online Revista
Aboneaza-te gratuit
cursuri online Referate
Descarca referate
cursuri online Jocuri
Jocuri educative
cursuri online Inregistreaza-te
Intra in comunitate
eCursuri » Referate » Romana » Strigoii
Strigoii
Marime: 13 kb        Pentru: liceu        Nota: 9,50        Voturi: 2        Afisari: 124        Download: 23
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
9,50 (2 voturi)
Strigoii
Publicata la 1 septembrie 1873 in revista „Convorbiri literare”, poezia „Floare albastra” constituie, dupa cum spunea Vadimir Streinu „primul mare semn al operei viitoare”.
Precedata in timp de unele mari creatii cum sunt „Venere si Madona”, „Epigonii”, „Mortua est” si „Egipetul” si urmata de „Imparat si proletar”, „Calin-File din povste” sau „Strigoii”, poezia „Floare albastra” isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre un ideal inalt, de fericire, incununat de o iubire pura, desavarsita.
Astfel, poezia „Floare albastra” este o meditatie pe tema iubirii, o idila desfasurata intr-un cadru feeric, in care visul romantic prefigureaza peisajul, putandu-se confunda cu natura, dar si o egloga pe tema fericirii si a iubirii ca forma de cunoastere.
Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme-„floare”, reprezentand efemeritatea, delicatetea si „albastra” sugerand infinitul cosmic, dar si aspiratia. Titlul este si o metafora simbol, un motiv romantic care apare si in alte literaturi. In literatura germana, in lirica lui Novalis, floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. Motivul florii albastre apare si la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa, dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. De asemenea, albastrul simbolizeaza infinitul, departarile marii si ale cerului, iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele.
In „Floare albastra”, Eminescu evoca amintirea unui proiect erotic esuat, dar esuat din cauza confuziei barbatului asupra cailor omului de a fi fericit. Orgolios, acesta nu vrea sa se lase amagit de instincte si aspira spre cunoastere, spre cautarea Absolutului. Copila nevinovata care-l avertizeaza:” Nu cata in departarea/ Fericirea ta, iubite!”, imbiindu-l spre jocul voluptuos al idilei, are intuitia adevarului, pe care poetul il descopera dupa epuizarea, prin experienta, a celorlalte cai. Dar , aflat sub scurgerea timpului(aici incepe tema fundamentala a poeziei), omul nu se mai poate intoarce si clipa consonantei sufletesti ,care i-ar fi putut aduce fericirea ,ramane in veci pierduta: „Si te-ai dus , dulce minune/ Si-a murit iubirea noastra/ Floare-albastra! Floare-albastra/ Totusi este trist in lume”.
Amintirea devine prilej de meditatie asupra fragilitatii fiintei umane in Univers. Din aceasta perspectiva, conditia omului este trista, pentru ca este repede trecator; nu poate reveni asupra erorilor de conduita existentiala, dar nici nu poate pastra, atunci cand traieste, clipa fericirii. Asta este ceea ce Eminescu face, suprapunand peste tema erotica a poeziei, o alta tema, a timpului, care este motivul fundamental al intregii sale creatii romantice. De aceea,”Floare albastra” este nu numai o poezie de dragoste, cum apare la prima lectura, ci si o meditatie cu rezonante mai grave asupra conditiei umane in genere.
Aceasta interpretare inlatura si controversele iscate in primele editii ale poeziilor lui Eminescu, in care unii editori au publicat varianta „Totul este trist in lume”, adverbul „totusi” parandu-li-se nefiresc si in afara realitatii estetice a acestei poezii de dragoste. Insa cuvantul asezat de poet in finalul micului sau poem este cum nu se poate mai sugestiv si plin de ecouri metafizice.
Poezia este construita pe doua planuri distincte, inegale ca intindere si cu pondere inversata in accentuarea ideii de baza:un plan este al femeii, celalalt al barbatului. Femeia este o copila naiva, dornica de a se realiza prin iubire. Barbatul este un contemplativ, sedus de dulceata jocului inocent, dar incrancenat sa atinga Absolutul, preocupat-intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea- de altceva, mai inalt si mai intelept, dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de prea plinul pasional al fetei: „Eu am ras, n-am zis nimica”.
Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog, alcatuit in prima parte dintr-un repros, si apoi, in partea urmatoare, dintr-o provocare inocenta, care este un act de seductie. Reprosul este expresia intuitiei feminine, care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. Cunfundarea lui „in stele si in nori si-n ceruri nalte”, gandirea lui plina de imaginile”campiilor Asire”, ale „intunecatei mari” si ale „invechitelor piramide” care „urca-n cer varful lor mare” o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada, confundand caile fericirii:”Nu cata in departare/ Fericirea ta, iubite!”.
Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa, pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza. De aceea, proiectul ei erotic este de o mare fascinatie, poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca, iubita este frumoasa si „nebuna”, adica dispretuitoare de conventii, dragostea este neprefacuta si totala, muta si inocenta. Eminescu recompune idila imaginata de fata dupa modelul biblic al perechii unice in gradina raiului. Cadrul natural este insa autohtonizat : e „gura raiului” din cantecul popular, cu luminisuri, cu stanci gata sa se pravale in prapastie, cu izvoare care plang, cu trestii inalte si foi de mure, cu soare si luna. Autohtonizat este si limajul copilei, care se alinta in spiritul oralitatii taranesti:”de ce m-ai uitat incalte”, „voi cerca”, „mi-oi desface”, „cine treaba are”. „Povestea” fetei reprezinta in fapt o alternativa existentiala impotriva durerii de a fi, de care sufera barbatul eminescian: acceptarea instinctualitatii aduce fericirea de a fi. Dulcea copila apare astfel intr-o alta ipostaza, mult mai profunda, devine simbol al unei sperante la care omul n-a renuntat niciodata. Ea descoperise pe cai mai simple si mai directe, un adevar fundamental, pe care barbatul se incapataneaza sa-l ignore: „Ah! Ea spuse adevarul” , „Eu am ras, n-am zis nimica”.
0 comentarii
Adauga comentariu

Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro

Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Alte referate Romana
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Recapitulare liceu 10,00 16 17 kb
Realismul Liceu 6,80 162 15 kb
Eugen Ionescu liceu 6,00 70 75 kb
Opera Doua loturi liceu 9,50 91 4 kb
Marin Preda liceu 10,00 20 17 kb
Mihai Eminescu - viata si activitatea literara liceu 10,00 27 37 kb
Triunghiul damnat liceu 10,00 16 23 kb
Practicile religioase ale incasilor II liceu 7,50 20 13 kb
Miorita - sinteza liceu 10,00 20 16 kb
Prietenia adevarata liceu 10,00 22 16 kb
Top download la Romana
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Comentariu Izvorul Noptii liceu 6,14 1,675 12 kb
La Medeleni liceu 4,14 1,636 16 kb
Verbul liceu 4,91 1,630 18 kb
Rezolvare varianta 33 Limba Romana liceu 4,24 1,455 7 kb
Domnul Trandafir liceu 5,20 1,246 42 kb
Prostia omeneasca liceu 5,61 1,242 40 kb
Date biografice despre Tudor Arghezi liceu 4,85 1,202 13 kb
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte de Petre Ispirescu liceu 4,84 1,091 16 kb
Latinitate si dacism liceu 5,66 1,073 49 kb
Imaginile artistice liceu 4,84 1,062 98 kb
Publicitate
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Avarul - Moliere - Romana
2. Rezolvare varianta 95 Limba Romana - Romana
3. Rezolvare varianta 94 Limba Romana - Romana
4. Rezolvare varianta 93 Limba Romana - Romana
5. Rezolvare varianta 92 Limba Romana - Romana
6. Rezolvare varianta 91 Limba Romana - Romana
7. Rezolvare varianta 90 Limba Romana - Romana
8. Rezolvare varianta 89 Limba Romana - Romana
9. Rezolvare varianta 88 Limba Romana - Romana
10. Rezolvare varianta 87 Limba Romana - Romana
cursuri
Copyright © 2005-2011 - eCursuri.ro - toate drepturile rezervate - E-mail: contact@ecursuri.ro