SUA-Industria in regiunile economico-geografice
1.Regiunea New England (Noua Anglie)
Situata între tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrînd 6% din populatia tarii si participînd cu peste 8% la crearea venitului national.
Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar în lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.
Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lîna, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata în manufactura textila.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.
O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza întreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care împreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formînd a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop în anul 1630, Boston a fost, pîna în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. În prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. În Boston sînt concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante întreprinderi apartin industriei pielariei si încaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate în zona portuara si în suburbii.
Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, în interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat în anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, îndeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avînd o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat în exportul produselor agricole si în cabotaj.
În statul Connecticut se afla cîteva orase mai mici, importante însa prin specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sînt situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflîndu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.
În partea de nord a regiunii New England orasele sînt putin numeroase, în general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) în statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).
Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sînt cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important îl detine turismul, mai ales în statul Maine, în care se întîlnesc peste 2500 de lacuri în preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vînatoare.
Fara a ocupa o suprafata prea mare, situata în marginea de nord-est a tarii, New England este, în mod cert, o regiune deosebita, atît ca peisaj geografic, cît si în privinta traditiei si a specializarii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de astazi.
2.Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)
Întinzîndu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pîna la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacurilor Ontario si Erie, regiunea Central atlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinînd 20% din populatie, 40% din activul bancilor, 33% din volumul comertului interior si peste 25% din valoarea industriei prelucratoare a tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, în nord, iar în extremitatea vestica, rîul Ohio, au înlesnit mult stabilirea legaturilor între partea de est si cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, continua spre est cu Piemontul preappalachian si cu Cîmpia litorala atlantica. În extremitatea de nord se afla Muntii Adirondacks, iar spre nord-vest se întinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului si a structurii geologice asigura existenta unor importante resurse de subsol (carbune, petrol) a caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic.
În secolele al XVIII-leâ si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zacaminte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au început sa se dezvolte industria siderurgica si constructoare de masini. În acelasi timp, în marile orase-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime si de mîna de lucru ieftina datorata afluxului de imigranti din Europa. Prin construirea canalului care leaga Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera directa de navigatie între New York si Marile Lacuri, în lungul acestuia si al fluviului conturîndu-se astazi o importanta regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita a populatiei, o aglomerare a acesteia în orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana din lume denumita „megalopolis-ul american" 1. În aceste conditii, procentul populatiei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphiâ, Baltimore, Pittsburgh etc.
În structura productiei industriale predomina constructiile de masini (masini unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dezvoltate fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria alimentara.
O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi înlesneste legaturile între marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care furnizeaza materiile prime, unele produse industriale si agricole. Regiunea economico-geografica Central-atlantica este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atît pe plan economic, cît si în privinta gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.
Principalul centru catre care graviteaza întreaga activitate economica a regiunii este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii economice si culturale din S.U.A. Orasul propriu-zis este situat la tarmul Oceanului Atlantic, în zona de varsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se afla pe continent, în mare parte în statul New Jersey: Paterson, împreuna cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark împreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.
Zonele industriale cele mai mari se afla în Brooklyn, în apropierea portului, cu întreprinderi specializate în constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica, de pielarie si încaltaminte. Alte zone industriale se contureaza în cartierul Queens, cu întreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, în cartierele Bronx si Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de masini si chimice. O mare însemnatate o are si zona, preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei New York-ului. |