Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Tiganiada II
Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor epopee tragico-comico- eroico, a rămas în două redacţiuni. Cea mai veche datează din 1800- data pusă de poet, este mai stufoasă şi mai complicată, printr-o acţiune parazitară, prezentând isprăvile gen Don Quijote ale nemeşului Becicherec Iştoc din Uram Haza în căutarea ,,dulcineei” sale Anghelina.
A doua redacţie cu data de 12 Mai 1812, suprimă această excremenţă şi este forma cea mai echilibrată şi mai artistică a poemului.
Ţiganiada- este de fapt un poem etnologic în care efectele sunt obţinute prin exces de documentaţie. Fanfaronada, poltroneria, milogeala, spiritul de hărmălaie şi oarba înfuriere sunt aspecte tribale tipice, pe care poetul le-a condensat într-un limbaj de-o ţigănie maximă, sintetic totuşi şi cu mirosuri ardeleneşti.
Savoarea începe când ţiganii îşi formulasera dialectal ,,idealul”de naţie liberă:
,, Noi ţiganii să avem ţărişoară,
Unde să him numai noi dă noi ! ..
Să avem sate, căşi, grădini ş-ogoare,
Şi dă toate, ca ş-alţii mai apoi,
Zău, privind la lucruri aşa rare,
Ca şi când treaz fiind, aş visa îmi pare.”
Defilarea romilor decurge cu zgomote exotice, un adevărat muzeu fonetic. Eroii, lărmuitori, vorbesc mereu şi discursul plictisitor în opera clasică, ia aici forme de comedie. Ţiganii blestemă, se milogesc, se jură, se îndeamnă, etc. Mergerea lui Parpangel la iad şi rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului din viaţa sfântului Vasile, cu privelişti de ,,paese di Cuccagua”, aduse umoristic la modul dantesc şi povestite ţigăneşte. Noul Alighieri are un ,,purtător”, o ,,povaţ㔺i întâlneşte pe tatăsău. Economia lumii eterne se exprimă cu imagini şi dialoguri dialectale:
,, Văzui pe toţi dracii în pielea goală,
Cu coarne în frunte, cu nas de câne,
Peste tot mânjiţi cu neagră smoală
Brânci de urs având şi coate spâne,
Ochi de buhă, dă capră picioa
Ş-aripi dă liliac în spinare.”
Epopeea lui Deleanu, este singura de acest fel în literatura română, şi a rămas trei sferturi de veac în manuscris, fiind tipărită prima dată abia în 1875-1877. Ea respectă în mare măsură caracteristicele speciei, cu precizarea pe care o face însuşi autorul, Leonachi Dianeu( anagramă de la Ianachi Deleanu) în Prologul şi Epistolia închinătoare către Mitru Perea ( anagramă de la Petru Maer, Maior),,vestit cântăreţ”- că Ţiganiada e ,, o alegorie în multe locuri, unde prin ţigani se înţeleg ş-alţii carii tocmai aşa au făcut şi fac ca şi ţiganii oarecând. Cel înţălept va înţălege…”
În cele 12 Cânturi ale epopeii se înlănţuie, într-o desfăşurare unitară numeroase întâmplări. Pregătindu-se de război împotriva turcilor, Vlad Ţepeş hotăreşte eliberarea ţiganilor şi le stabileşte ,,moşia între Bărbăteşti şi Inimoasa”.
Pentru a zădărnici planurile voievodului creştin ,Satana, fură pe Romica, logodnica lui Parpangel. În căutarea ei,Parpangel ajunge la palatul vrăjit, unde, în chip miraculos, se trezeşte cu Romica. Intervenţia sfântului Spiridon, protectorul fecioarelor, face să dispară din nou Romica. Căutând-o în continuare, Parpangel, întâlneşte pe Argineanu, viteaz renumit,care, bând din fântâna cu apă care moleşeşte, cade într-un somn letargic. Dimpotrivă, bând din apa care înflăcărează,Parpangel se echipează cu armele voinicului şi se pregăteşte să-I atace pe turci. Îşi aduce aminte de Romica şi rătăceşte fără ţintă până întâlneşte pe turci tocmai în clipa când aceştia atacau tabăra ţiganilor. Îi alungă pe turci, înspăimântaţi mai mult de strălucirea armurii lui, dar, neîndemânatic, cade de pe cal şi-şi frânge oasele. E salvat de mama lui, Brânduşa, care-l duce în tabără unde-l aşteaptă Romica.
În timpul tuturor acestor peripeţii ale lui Parpangel, în tabăra ţiganilor, Florescul, un bun povestitor, relatează faptele de arme ale lui Ţepeş, care ajutat de cetele de sfinţi ce se luptă cu demonii, ajutoarele turcilor, îi înfrânge pe aceştia.
De altă parte ţiganii comandaţi de Tandaler, se luptă cu o cireadă de boi(Tandaler îi sfătuise să ţină ochii închişi, pentru a avea mai mult curaj)şi ajung în tabăra plină de provizii a turcilor, care tocmai o părăsiseră.
La nunta cu Romica,Parpangel povesteşte cele văzute în călătoria sa prin rai şi prin iad. Ţiganii se hotărăsc să-şi întemeieze un stat al lor, drept care trimit delegaţi într-o adunare care să delibereze asupra formei de guvernământ:monarhie,republică sau guvernare mixtă. Dezbaterea însă degenerează în bătaie, ţiganii se războiesc şi se ucid între ei. Cei rămaşi se împrăştie.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
