Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte de Petre Ispirescu
Basmul “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte” se incadreaza in genul epic,iar ca specie literara este un basm popular cules si publicat de Petre Ispirescu.Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantastical ca specific stravechi al basmelor,insa si in aceasta creatie populara se manifesta idei filosofice din mitologia romaneasca referitoare la conditia omului in univers,la viziunea despre viata si moarte. Basmul imbina supranaturalul popular cu profunde conceptii filosofice si mitologice,de unde reiese originalitatea unica a acestei creatii.
Seminificatia titlului “Tinerete fara batrabete si viata fara de moarte” releva sensuri pline de substanta ideatica,dubla negatie “fara” reliefand fermitata dorintei omului de a atinge idealuri superioare,anuland astfel adevaratul universal-valabil ca nu exista nici batranete fara tinerete si nici moartea fara de viata,adica nu poti fi batran daca nu ai fost mai intai tanar sin u poti muri daca nu ai fost viu. Subtilitatile semnificatiei titlului se regasesc in cuvintele cu care il intampina zana, cu mila, in tinutul vremii uitate: “-Bine ai venit,Fat-Frumos”- si cele pe care i le spune Moartea, dandu-i o palma:”- bine ai venit ca de ami intarziai,si eu ma prapadeam.”
Tema este atipica pentru basm,lupta nu se maid a intre fortele binelui si cele malefice,ci releva dreptul native al omului la fericire si refuzul de a accepta o viata banala,marginita intre limitele umanului. Se pare ca motivul mitologic al copilului are nu accepta sa se nasca nu se regaseste in folclorul altor popoare. Deznodamantul constand in triumful legilor universal-valabile care guverneaza conditia de muritor a omului.
Subiectul ste asemanator basmelor in ceea ce priveste eroii si motivele populare,incipitul fiind reprezentat de formula initiala tipica “a fost o data ca niciodana ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti”. Neobisnuita este continuarea cu elemente supranaturale ce prezinta relati imposibile intre elemntele universului,ceea ce at sugera faptul ca aceste inatamplari nu s-au petrecut nicicand si sunt de neconceput:”de cand facea plopusorul pere si rachita micsunele”,”de cand se bateau ursii in coade”. Aceasta formula de inceput are menirea de a proiecta evenimentele narrate intr-un timp fabulos, intr-o ordine stranie,rasturnata a lumii si intr-un spatiu miraculous.
Basmul incepe cu motivul imparatului fara urmas intalnit adesea la aceaste createi populare. Un imparat si o imparateasa isi doreau copii dar degeaba au umblat pe la vraci si filozofi pentru ca nu isi puteau indeplinii dorinta. Vrajitorul le da leacurile dar ii avertizeaza ca aceasta dorinta le va aduce intristare, ca vor avea un singur copil de care insa nu vor avea parte. Copilul este nazdravan inca de a se naste plangand si refuzand de a venii pe lume,desi imparatul ii fagaduia “toate bunurile din lume”. Cand acesta ii va promite Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, copilul tace brusc si se naste spre bucuria tuturor. Copilul este istet si curajos invata intr-o luna cat altii intr-un an atfel ca “imparatul murea si invia de bucurie”iar imparatia era mandra ca o sa aiba un conducator intelept ca Solomon.
Cand baiatul implinea cinsprezece ani, i-a cerut tatalui sa-si respecte promisiunea, dar imparatul recunoaste ca n-are de unde sa-I dea tinerete fara batranete si viata fara de moarte si ca fagaduiala avuse drept scop impacarea lui. Tanarul este hotarat sa plece in cautarea idealului pentru care se nascuse pe aceste pamant si toate rugaciunile si lacrimile parintilor sau ale curtenilor de a-l convinge sa renunte la acest scop supreme au fost in zadar. Se manifesta in aceasta secventa a basmului mitul dorintei imposibile.
Intamplarile urmatoare compun motivul probelor depasite fiind intalnit in majoritatea basmelor cu scopul de a scoate in relief insusirile exceptionale ale eroului, fie pentru a-si gasi sotia potrivita,fie pentru a face ca adevaratul sa triumfe. Fat-Frumos isi allege din grajdurile imparatiei calul cel mai “rapciugos si bubos si slab” pe care il hraneste cu mana lui. Sfatuit de cal, voinicul cere tatalui “palosul sulita,arcul, toba cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau, ceea ce simbolizeaza intoarcerea la valorile traditionale ca experienta spirituala necesara in aceasta calatorie.
A treia zii de dimineata voinicul si calul portesc in calatorie insotiti cu merinde si bani si vreo doua sute de ostasi ,dupa cum poruncise imparatul. Dupa ce ies din imparatia tatalui Fat-Frumos imparte toata avutia soldatilor apoi o iau spre rasarit si dupa trei zile si trei nopti ajung intr-o campie plina cu schelete umane. Calul il avertizeaza ca intrasera pe mosia lui unei Ghenoaie care era atat de rea incat omora pe orcine cuteza sa calce pe pamanturile ei de aceea trebuia ca Fat-Frumos sa aiba arcul si sageata pregatite iar palosul si sulita la indemana. Aceasta va fi prima proba pe care voinicul trebuie sa o depaseasca.
Pentru a descarca referate trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
0 comentarii
Adauga comentariu
Pentru a adauga comentarii trebuie sa fii membru eCursuri.ro
Intra in contul tau sau inregistreaza-te GRATUIT (dreapta sus)
