Petru cel Mare, Tar al Rusiei, Imparat al Rusiei, Duce de Estonia si Letonia, sunt cateva dintre titulaturile sub care colosul de 2 metri a condus destinele Rusiei timp de 42 de ani. In tot acest timp a reusit sa influenteze si sa schimbe pentru totdeauna soarta tarii sale pe toate planurile.
Se naste la data de 30 mai 1672, fiu al tarului Aleksei Mihailovic si al celei de-a doua sotii Natalia Narishkina. Pe cand Petru avea doar 4 ani, tatal sau moare, urmandu-I la tron fiul sau Fiodor in varsta de doar 15 ani, devenit apoi Tarul Fiodor al III-lea. La data de 27 aprilie 1682 Fiodor moare, fara sa apuce sa isi aleaga urmasul. Poporul se confrunta cu o situatie foarte grea, aveau de ales ca tar al Rusiei dintre Petru de doar 10 ani sau fratele sau vitreg Ivan, in varsta de 16 ani, incet la minte si plapand.
Tarevna Sofia, sora buna a lui Ivan si sora vitreaga a lui Petru, decide ca ambii sa urce pe tronul Rusiei, dar la scurt timp il trimite pe micutul Petru inpreuna cu mama sa, intr-un sat izolat Preobrajenskoe, in apropiere de Moscova. Aici, Petru devine dornic de cunoastere si invata arta razboiului si diverse mestesuguri in compania altor fii de boieri.
Ajuns la varsta de 17 ani Petru, se casatoreste cu o fata de rang mijlociu, Evdokia Lopuhina, la data de 27 ianuarie 1689.
Petru se intoarce la Moscova pe care o gaseste cuprinsa de haos si saracie. Incepe sa caute solutii pentru redresarea tarii. Intr-una din numeroasele sale rataciri pe strazile orasului intalneste oameni interesanti si priceputi de la care are multe de invatat. Olandezul Winnius, scotianul Gordon sau genevezul Lefort incep sa ii explice lui Petru tainele civilizatiei europene, strategii militare si idei interesante despre dezvoltarea flotei. Acestia aveau sa ajunga mai tarziu generali ai tarului Rusiei.
Dupa ce Petru preia puterea absoluta a tarii ia ca prima masura oranizarea unei armate permanente dupa modelul european. Incepe dezvoltarea industriei navale si instaleaza o flota armata permanenta in Marea Baltica.
Prima batalie pe care o conduce este impotriva Turcilor pentru cucerirea Marii de Azov. Cu o organizare foarte slaba, lipsiti de experienta si neputinciosi, armata lui Petru I este invinsa de oastea turceasca.
Aceasta prima infrangere il ambitioneaza pe tarul Rusiei care lucreaza intens la dezvoltarea flotei. Aduce de peste hotare arhitecti, ingineri si mesteri straluciti si pune bazele unei flote puternice. Ajutat de santierele navale contruite la Voronej, Petru I reuseste sa invinga oastea turceasca si sa securizeze Marea de Azov, atat pe apa cat si pe uscat. Ambitios din fire, tarul nu se opreste aici si ordona construrea unui canal intre Don si Volga, intemeiaza o flota pe Marea Neagra si ajunge in anul 1700 la portile otomane, oblingandu-i sa capituleze.
Dornic de cunoastere si pasionat de industria navala, Petru I pleaca in Europa impreuna cu alti 270 de oameni, ascuns sub titulatura de membru al unei ambasade. Isi ia numele fals de Piotr Mihailov si ajunge la Brandemburg si Hanovra unde incepe sa studieze fabricile, uzinele, farmaciile. Invata despre constructia podurilor, morilor de vant si de apa, canalelor si multe alte lucruri, ce il vor ajuta sa reconstruiasca si sa reorganizeze batrana si salbatica Rusie. Calatoria prin Europa continua si Petru pleaca de unul singur la Amsterdam unde se angajeaza ca simplu lucrator in docuri, pentru a invata cat mai bine detalii despre industria navala si constructia ambarcatiunilor. Dupa o perioada petrucuta in Anglia de unde angajeaza peste 500 de muncitori iscusiti pe care ii aduce in tara, Petru este nevoit sa plece acasa de unde primea vesti tot mai proaste in legatura cu situatia tarii.
Intors acasa isi pedepseste crunt dusmanii care au organizat revolte pe timpul sederii sale in Europa si restabileste pentru moment ordinea in tara.
Aliat cu Polonia si Danemarca Petru declara razboi Suediei, pentru a incerca recuperarea teritoriilor din jurul Marii Baltice, pierdute de Rusia cu 50 de ani in urma. Asadar in anul 1700, armata suedeza formata din doar 8.000 de oameni, condusa de tanarul Carol al XII-lea invinge armata rusa constituita din 80.000 de oameni. Un esec total pentru Petru cel Mare.
In perioada urmatoare Suedia ataca Polonia si Saxa si il obliga pe regele August al II-lea sa renunte la tron. Petru continua campanile spre nord si in anul 1703 reuseste sa cucereasca teritoriul Estoniei de astazi si spatiile din vecinatatea raului Neva. Aici Petru I isi pune amprenta asupra Rusiei pentru totdeauna, reusind sa construiasca intr-o zona salbatica si mlastinoasa, orasul Sankt Petersburg. Nemultumit de vechea capitala a tarilor si de obiceiurile primitive, Petru stabileste noi reguli de vestimentatie in jurul boierilor in noul oras construit.
Regele Suediei Carol al XII porneste in 1708 o campaniei de cuceriere a Moscovei cu tendinta de a-l indeparta pe tarul Rusiei de la tron. Pentru prima data Petru reuseste sa isi invinga adversarul in batalia de la Lesnaia. Il mai invinge o data la Riga si apoi il ataca puternic si il zdrobeste in batalia de la Poltava din data de 27 iunie 1709. Atunci oastea condusa de Petru omoara 10.000 de soldati suedezi si captureaza restul armatei. In urma acestor infrangeri Carol se vede nevoit sa se refugieze la curtea sultanului Ahmet al II-lea, caruia ii cere ajutorul pentru o noua campanie impotriva lui Petru. Conflictul se incheie abia in anul 1721, atunci cand Carol al XII-lea, regele Suediei este ucis in lupta.
In acelasi an se sfarseste si Marele Razboi al Nordului prin tratatul de la Nystad. Petru se ocupa tot mai mult de organizarea si dezvoltarea tarii. Introduce o serie de taxe, reguli si legi noi. Se implica si in educatia si da ordine stricte cu privire la pregatirea copiilor inca de la varste fragede in diverse domenii de mare interes.
In 1724 se casatoreste cu Ecaterina, care avea sa il urmeze mai tarziu la tron, pentru ca singurii posibili mostenitori, fii sai, au murit la varste fragede. Unul dintre copii a fost omorat chiar la ordinile lui Petru in 1718, deoarece a indraznit sa se impotriveasca si sa puna la indoiala regulile tatalui sau.
In anul 1725 se termina si constructia palatului Peterhof, cladit in apropiere de Sankt Petersburg, numia mai tarziu Palatul Versailles al Rusiei, datorita frumusetii sale.
Avand tot mai multe probleme de sanatate Petru cel Mare cade la pat la inceputul lunii ianuarie a anului 1725 diagnosticat cu infectie urinara severa. Legenda spune ca inainte sa moara, la data de 8 ianuarie, Petru a cerut o foaie pe care sa scrie numele celui care il va urma la tron. A apucat sa scrie doar atat: "Las tronul meu lui…." Si s-a stins din viata din cauza efortului depus.
Petru cel Mare a murit la varsta de 52 de ani, dupa 42 de ani de domnie. In toata aceasta perioada a reusit sa realizeze lucruri marete, de neimaginat pana atunci pentru poporul rus. Raman in urma sa constructiile de o frumusete rara si orasul Sankt Petersburg de care el a fost atat de mandru.