Mondernismul este o miscare artistica de mare amploare care se opune traditiei, normelor academice, cuprinzand mai multe influente literare precum simbolismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul, expresionismul (partial) si chiar simbolismul. Deci avandagarda este cuvantul-cheie.
Acest cuprinzator curent literar, care inglobeaza toate aceste influente anti-traditionale, i-a nastere in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si se intinde pana in secolul XX.
Directia modernista poate fi caracterizat ca fiind anticlasica, antiacademica, anticonservatoare si impotriva traditiei. Fundamentul teoretic al modernismului se remarca in gandirea lui Fr. Nietzsche, intuitionismul lui H. Bergson, fenomenologia lui E. Husserl, teoria relativitatii a lui A. Einstein si psihanaliza lui S. Freud.
Daca putem caracteriza in cateva cuvinte spiritul promovat de modernisti, am face-o astfel: "Singurul lucru permanent este schimbarea" (William Fleming). Sub semnul avangardei, modernismul are un caracter eterogen.
Elementele definitorii sunt: permanenta cautare a unei formule artistice, caracter extremist, caracter antifilistin, anticonformist, antiburghez, anticonventional, indrazneala, libertate absoluta, negativism radical, anarhism. Desi a dat literaturii un nou spirit, avangardismul nu a produs opere literare de mare prestigiu.
Poezia aferenta acestei tendinte literare se remarca prin ermetism, elitism, sinceritate, frangmentarism, antimimesis, impersonalizare, simboluri personale, precum si prin imbinarea in imagini a concretului cu abstractul. Modernismul prozei este caracterizat prin punerea accentului pe discontinuitatea eului si realitatii.
In continuare, vom aminti principalele curente literare subordonate modernismului:
Dadaismul. Apare in 1916, cand, la Zurich, un grup de tineri scriitori, in frunte cu Tristan Tzara, pun bazele unei noi literaturi, subordonata principiului "Antiarta pentru antiarta". Dadaistii cautau sa socheze bunul-simt unanim acceptat. Operele dadaiste sunt recunoscute prin agresivitatea si elementele nihiliste promovate
Constructivismul poate fi caracterizat ca fiind un dadaism constructiv, opunandu-se astfel nihilismului lui Tzara. "Romanul este condamnat la moarte in favoarea reportajului cotidian" si "se vorbeste despre un teatru de pura emotivitate"
Suprarealismul este o miscare artistica aparuta in Europa dupa primul razboi mondial. Curentul se remarca prin prezenta subconstientului si a visului, ca factori declansatori ai actului creatiei. Sunt anulate mecanismele logice ale mintii, in favoarea unei gandirii necenzurate
De cealalta parte, expresionismul nu poate fi pus in totalitate sub tutela modernismului, desi prezinta cateva elemente specifice ideilor modernistilor. Ne amintim ca expresionistii erau impotriva regulilor academice si a conventiilor sociale rigide, deci putem afirma ca a creat premizele unui modernism in stare latenta.
Totusi, desi anuleaza literatura clasica, realismul faptic, cronologic, prin evadarea intr-o lume cosmica, se remarca intoarcerea la origini, la vechile mituri, traditii si credinte. Din acest punct de vedere, expresionismul nu poate fi incadrat la modernism.
Modernismul romanesc
In literatura romana, teoreticianul modernismului este Eugen Lovinescu, care sustine teoria sincronizarii literaturii romane cu cea europene. Lovinescu este de parere ca exista "un spirit al veacului", care trebuie adoptat si de cultura Romaniai, idee cunoscuta sub denumirea de "principiul sincronizarii".
Astfel, teoria formelor fara fond a lui Maiorescu, prin care era condamnat imitarea de forme culturale straine, este contrazisa de Lovinescu prin ideea formelor care isi creeaza, treptat, fondul.
Directiile literaturii moderniste:
tematica operelor literare sa fie inspirata din viata citadina si nu din cea rurala: "a intoarce spatele orasului pentru a privi numai la sat inseamna a proceda reactionar"
evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric
crearea romanului obiectiv si a romanului de analiza psihologica
intelectualizarea prozei si a poeziei - ilustrarea in operele literare a unor idei filozofice profunde
crearea intelectualului, ca personaj al operei literare
promovarea tinerilor scriitori: I. Barbu, Camil Petrescu, G. Calinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimr Streinu, Camil Baltazar, L. Rebreanu, H. Papadat- Bengescu.
In acceptiunea teoreticianului Lovinescu, modernismul autohton este "o miscare literara iesita din contactul mai viu cu literaturile occidentale si, indeosebi, cu literatura franceza".
Ion Barbu a inovat spectaculos poezia din punct de vedere prozodic, formal si la nivelul continutului poezia. Intreaga sa opera sta sub semnul modernismului. Tudor Vianu vorbeste despre mai multe etape in evolutia lirismului barbian: etapa parnasiana, etapa baladica-orientala si etapa ermetica.
"Riga Crypto si lapona Enigel" se incadreaza in a doua etapa a creatiei lui Ion Barbu, cunoscuta sub denumirea de etapa baladesc-orientala. In fapt, avem de a face cu o balada culta moderna.
Mitul nuntii "dilematice" constituie nucleul baladei. Poezia este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele prezentand cate o nunta: una reala, consumata, implinita si una initiatica, neimplinita, imaginara.
Poemul pare un cantec batranesc de nunta, dar este o poveste de iubire din lumea vegetala, o balada fantastica, in care intalnirea celor doi are loc in plan oniric (ca in Luceafarul). Poezia este un "Luceafar intors", care prezinta drama cunoasterii si incompatibilitatea dintre doua lumi / regnuri. Cele doua personaje sunt antagonice, nuntirea lor este imposibila pentru ca apartin unor regnuri incompatibile.
Se remarca o interferente a genurilor: liricul se impleteste cu epicul si cu dramaticul. De exemplu, epicul este sustinut de naratiunea specifica baladei si de unele secvente epice: tehnica "povestirii in rama", prezenta personajelor si portretizarea acestora.
In aceasta balada sunt cultivate si valorificate trei mituri fundamentale de origine greaca: al soarelui (absolutul), al nuntii si al oglinzii.
Analizand cele doua planuri ale baladei, tehnicile utilizate, simbolurile dezvaluite intr-o forma inedita, complexitatea alegorica a textului, "Riga Crypto si lapona Enigel" reprezinta o dovada vie a imaginatiei moderne, fie ea si de inspiratie orientala. Asadar, asistam la o preluarea a formelor existente deja, in sanul carora s-a creat un fond original, o abordare proprie.
